Impresii din Berlin: ponturi pentru o vizita memorabila

O simpla cautare “despre Berlin” iti deschide sute de optiuni: descrieri, impresii, sugestii, marea majoritate, daca nu chiar toate, culmea – pozitive. Prin fata ochilor mi-au trecut informatii despre zeci de muzee, carciume cu preturi incredibile, poze cu farfurii aburinde, gradini, palate, turnul cel mai turn, zoo-ul cel mai zoo, biciclete care merg singure, atractii peste atractii. Ce mai, paradisul nu mai imbraca forma exotica ci urbana! Iar zidul, ah, zidul Berlinului nu este decat cireasa de pe tort… Cand am aflat ca trebuie sa ajung in Berlin de doua ori in interval de o luna, am inceput sa imi frec mainile de bucurie la gandul ca voi ajunge intr-un loc atat de “cool”…

Asadar, cu imaginea asta idilica am ajuns in Berlin via Frankfurt si Kassel. Si asta nu pentru ca am gasit vreun zbor low cost la 5 euro / sens, ca eu nu am norocul asta, ci pentru simplul fapt ca aveam treaba mai intai in Kassel. Si pentru ca eram 3 persoane, am inchiriat o masina din aeroportul din Frankfurt – 3 zile, fara limita de km, predare in Berlin: 139 euro, fata de biletele de tren care pentru 3 persoane ar fi costat minim 400 euro! Paradisul incepea sa isi arate coltii 😉

A fost prima mea experienta de rent a car si cum citisem opinii care mai de care mai senzationale, ma asteptam la ce e mai rau: garantii enorme blocate pe card, cardul nr. 2, etc. Procedurile au durat fix 3 minute, nu am avut nevoie de un alt card decat cel cu care s-a facut rezervarea, iar suma blocata extra a fost de 270 euro, echivalentul combustibilului cu care Hertz m-ar fi taxat daca predam masina cu rezervorul gol (suma a fost deblocata in max. 1 saptamana dupa predarea masinii). Am primit un Focus cu 5000 km la bord, cu tehnologii de ultima ora care m-au facut sa ma simt rusinat cand am chemat reprezentantul firmei sa imi arate cum mut scaunul si volanul…

E adevarat, capitala germana are un numar coplesitor de muzee, cu un patrimoniu imens si valoros, cu mii de exponate din sfera istoriei, a artei si a arhitecturii. Iata cateva dintre ele, probabil cele mai reprezentative: Pergamon-Museum – o colectie vasta de antichitati grecesti si orientale, Altes Museum (Muzeul Vechi) – antichitati egiptene, Alte Nationalgalerie – in special pictura germana din secolul al XIX-lea, Bode-Museum – colectii de sculptura, arta bizantina, Neues Museum – alte antichitati egiptene, plus obiecte preistorie; aici se gasesc si cateva dintre artefactele descoperite la Troia, Deutsches Historisches Museum (Muzeul de Istorie, foto jos) – un patrimoniu urias, “acoperind” o o perioada de timp ce sa intinde din preistorie pana in zilele noastre, Jüdisches Museum (Muzeul Evreiesc) – adapostit intr-o cladire cu o arhitectura originala si impresionanta, prezinta doua milenii de istorie a culturii evreiesti pe teritoriul actualei Germanii. Bonus: Gemäldegalerie – mii de tablouri ale maestrilor europeni, din secolul al XIII-lea pana in secolul al XVIII-lea, Museum für Naturkunde (Muzeul de Stiinte ale Naturii) – o ampla colectie de minerale si fosile, printre care numeroase schelete de dinozauri, Muzeul Culturilor Europene – cel mai mare de acest gen din Europa, Muzeul Etnologic – are o colectie celebra de piese arheologice precolumbiane, Berlinische Galerie – e muzeul dedicat design-ului, artei si arhitecturii moderne.

Deci, daca sunteti fani ai muzeelor si aveti suficient timp, aveti de unde alege. Preturile pleaca de la 6 – 7 euro / persoana / muzeu. Exista si pass-uri dedicate exclusiv vizitarii muzeelor, iar informatii despre pachete si preturi gasiti aici. Si daca tot sunteti decisi sa vizitati maxim si sa va bucurati de tot ce poate Berlinul oferi, inclusiv transport, va recomand sa aruncati un ochi si peste variantele de Berlin Welcome Card.

Eu, nici nu stiu daca din fericire sau din pacate, nu sunt un fan al muzeelor si de cele mai multe ori evit sa achizitionez un travel card pentru orasul pe care il vizitez. De ce? Pentru ca, avand un astfel de card in posesie, ma simt obligat sa intru in cat mai multe obiective, sa folosesc cat mai mult transportul public si astfel pierd contactul cu adevaratul oras. Pentru mine, o destinatie nu inseamna neaparat obiective turistice, ci mai mult contact brut cu adevarata sa fata: strazi, piete, oameni, carciumi (a se citi restaurante)…

Transportul public l-am folosit extrem de putin desi vremea a fost total neprietenoasa. Am preferat sa o iau la pas si asa am descoperit ca in Berlin foarte multe cladiri sunt construite dupa conceptul curtilor interioare. Mai exact: cladirea de la strada era locuinta micilor sau marilor burghezi, in fundul curtii interioare se afla cladirea in care era “productia” (ateliere, mici fabrici), care avea la randu-i o curte in spate, in care, intr-o a treia cladire era cazata clasa muncitoare.

Daca ajungi in Mitte – aflat in centrul istoric al orasului, unde se afla si principalele atractii turistice, nu rata Hackesche Hofe, una dintre cele mai mari atractii din cartier. Hackesche Hofe reprezinta o inlantuire de curti interioare (8 mai precis), construite prin anii 1906-1907, probabil cel mai mare complex de curti din Europa. Acum este o zona rezidentiala, extrem de apreciata si… firesc – scumpa, la parterul cladirilor avand magazine de lux, galerii de arta, cafenele, restaurante, etc.

“Berlinul este un oras ieftin in comparatie cu alte orase din Europa”- era laitmotivul multor articole ale blogosferei din care imi doream sa ma documentez. Ce greseala! Dupa ambele vizite am ajuns la concluzia ca exagerau sau, nu intelegeam eu la ce refera termenul “ieftin”. Nici macar Primark (celebrul lant de magazine de imbracaminte cu preturi mici) nu e ieftin in Berlin… ce sa mai vorbim de restaurante si berarii…. In afara de Doner Kebab unde poti (nu in toate) lua o saorma  de la 6-7 euro, de piata din Alexanderplatz unde poti manca “la botul calului” un carnat cu 5 euro, nu exista restaurant in care sa gasesti un blid de mancare sub 15 euro + bautura. Asa cum nu exista loc in care sa bei o halba de bere sub 4 euro. O fi ieftin daca dormi in hostel si te umflii cu covrigi si ceai. E si asta o varianta dar nu una de urmat mereu, asa ca daca aveti un buget mai “subtire”, fast foodul si supermarketul sunt singurele variante salvatoare.

Intr-o seara merita insa sa va rasfatati la Hofbrau in Alexanderplatz, un local enorm cu mancare, bere, muzica si atmosfera germana de nota 10. Ciolane si carnati, bere nefiltrata, servire ireprosabila (in 5 minute ai comanda pe masa), e genul de local care te face sa nu te gandesti la momentul in care trebuie achitata nota de plata. Dai un ban dar atmosfera e unica!

Musai de ajuns si la Poarta Brandenburg, una dintre cele 18 porţi ale Berliner Zollmauer, zidul ridicat după 1734, când s-a renunţat la fortificaţiile oraşului. Proiectul portii de 65 de metri latime si 28 de metri inaltime se bazeaza pe Propylaea, poarta de la Acropole din Atena iar carul din bronz, tras de patru cai, este condus de zeita pacii. Construita ca si simbol al pacii, in timpul Razboiului Rece, cand poarta se afla chiar pe granita dintre Est si Vest, a devenit un simbolul unui oras divizat dar, dupa Caderea Zidului Berlinului, Poarta Brandenburg a devenit simbolul Berlinului reunificat.

Carul victoriei ce se gaseste pe Poarta Brandenburg a fost facut in 1793 de Johann Gottfried Schadow. In 1806, in timpul ocupatiei franceze, Napoleon a ordonat ca acel car de lupta sa fie dus la Paris dar dupa batalia de la Waterloo, carul a fost adus inapoi la Berlin, intr-un cadru triumfal, devenind un simbol al victoriei. Tot atunci, piata din apropierea portii a fost numita Pariser Platz iar statuia carului de lupta se numeste astazi Victoria, dupa zeita romana cu acelasi nume. Zona dezolanta din Pariser Platz din timpul razboiului rece a fost acum complet renovata si si-a recastigat foarte mult din grandoarea pe care o arata in secolul al 19-lea. Poarta Brandenburg se afla la sfarsitul celebrului bulevard berlinez, Unter den Linden.

Foarte aproape se afla Memorialul Holocaustului (inaugurat in 2005, la a 60-a aniversare de la rasturnarea regimului nazist si de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial), un monument foarte controversat al arhitectului american Peter Eisenman, menit sa comemoreze moartea a sase milioane de evrei. Desi pare greu de crezut pentru Germania, de la idee (1988) si pana la punere in practica au trecut mai bine de zece ani (1999). Memorialul Holocaustului din Berlin ocupa aproximativ 19.000 de metri patrati si este la mica distanta de locul in care Hitler este ingropat. Este facut din 2711 lespezi din piatra gri care nu au niciun fel de insemn, nume sau date.

Strainii sunt impresionati de Trabant si muzeul dedicat acestei masini, ba chiar sunt dispusi sa plateasca 80 de euro / persoana pentru un tur al orasului cu acest mijloc de transport. Nu stiu altii cum sunt, dar, in cazul meu nu e nevoie de astfel de distractii. Am vazut si calatorit destul cu masina din carton inainte de `89 incat sa stiu ca nu e vreo smecherie. Nici in turnul televiziunii nu m-am urcat si asta nu pentru ca e de plata 13 euro ci pentru ca vremea era total nefavorabila. Ori daca priveliste nu-i, ce sa faci acolo?

Am platit in schimb 2.5 euro pentru un tur ghidat la Muzeul Zidului Berlinului si am facut asta nu pentru a fi plimbat de mana de-a lungul a ceea ce a mai ramas din zid ci pentru a auzi povesti legate de el. Si am auzit intr-adevar dar sunt prea multe ca sa le pot repeta aici.

Merita si o vizita la Bundestag, Parlamentul German, mai ales ca e gratuita dar programarea trebuie facuta din timp (vezi detalii aici). Istoria locului, cuploa uriasa de sticla de pe acoperis, panorama asupra orasului si mai ales (in)comparatiile cu Parlamentul si parlamentarii Romaniei sunt de apreciat.

Mi-a placut si Gendarmenmarkt, ansamblu arhitectonic format din Konzerthaus (sala de concerte) si bisericile franceza si germana cu domurile gemene – Deutscher Dom şi Französischer Dom.

Berlin Hauptbahnhof – gara centrala, a fost deschisa cu ocazia campionatului mondial de fotbal din 2006 –  o cladire impresionanta din sticla care imbina pe 5 etaje (2 subterane) metrou, tren si shopping centre. Parca ar semana cu garile noastre…

Daca nu sunteti genul calatorului independent caruia ii place sa descopere orasul de unul singur, va sugerez Free Walking Tours Berlin. Rezervati pe site, va lipiti la un grup, faceti un tur de vreo 3 ore cu ghid iar la sfarsit ii lasati omului un ciubuc pentru efortul depus. De obicei turul include parcul unde era situat bunkerul lui Hitler si unde acesta s-a sinucis în aprilie 1945, checkpoint Charlie (cel mai cunoscut punct de trecere dintre Berlinul de Vest și Est), monumentul Holocaustului, Universitatea Humboldt, Muzeul Pergamon, Insula muzeelor cu Muzeul de Istorie Nationala a Germaniei, tunul televiziunii, Berliner Dom, etc.

Am aflat de la prietena Alina ca Domul ar fi trebuit demolat. A scapat doar pt ca e amplasat intr-o zona cu soluri nisipoase, iar daramarea sa ar fi pus in pericol Palatul Pacii situat vis a vis, la distanta de vreo 600 m. Problema tovarasilor era ca Domul era in partea de est, iar manifestarile religioase trebuiau reduse. Se creea omul nou, fara trecut, identitate sau religie… Iar ca o ironie a sortii, in miezul zilei reflexia luminii solare pe bila turnului de televiziune proiecta o cruce.

Berlinul are doua aeroporturi – Tegel si Schonefeld. Din primul aveti conexiune cu orasul doar prin intermediul autobuzului sau taxiului iar din Schonefeld va puteti deplasa si bus, taxi sau cu trenul (Regional – Express sau Regional-Bahn, care merge direct spre gara centrala sau spre Alexanderplatz). Busul costa 2.8 euro / sens, trenul 3.5 euro / sens iar taxiul, de la 35 in sus, in functie de trafic.

Din punct de vedere al cazarii e greu de recomandat sau sugerat ceva. Aici totul tine de buget, locatie, perioada si uneori de norocul de a da peste o oferta buna. Eu am stat ambele dati la Sophienhof – un 3 stele civilizat, la 5 minute de mers pana in Alexanderplatz.

Concluzii

De spus ar mai fi multe dar concluziile mele se rezuma la urmatoarele:

• Berlinul este o destinatie perfecta pentru un weekend sau un city break;
• Nu te lasa surprins de vremea urata: verifica prognoza meteo inainte de plecare si pregateste-te ca atare;
• Nu crede in povestile care iti spun ca Berlinul este ieftin;
• “Rataceste-te” pe strazile orasului, bucura-te de arhitectura, grafitti, magazine;
• Nu te astepta sa gasesti atmosfera de Roma si nici pe cea de Paris. Esti in Germania: oamenii nu au timp de romantisme si ziua de duminica este dedicata bisericii si familiei. In traducere: nu lasa ziua de shoping sa cada intr-o duminica! E totul inchis!