Nu, Bologna nu se afla pe lista destinatiilor noastre si va spun inca de la inceput ca ar fi fost o mare pierdere. De fapt, intentia si dorinta noastra era sa vizitam Florenta dar nu ne avantaja orarul avioanelor. Din Bucuresti aveam posibilitatea sa plecam cu Blue Air in zilele de marti, joi si duminica, dar vroiam sa mergem in perioada Anului Nou si cautam un zbor pentru vineri seara, pe 30 decembrie. Asa am dat peste Ryanair care avea cursa catre Bologna chiar in data dorita, pe la 18.30. Si cum Florenta este la o ora de mers cu trenul iar in Italia transportul feroviar este foarte bine pus la punct, nu am mai stat pe ganduri si am ales varianta aceasta.
Asta era prin iunie, cred. Planul initial a fost sa folosim orasul doar ca tranzit si sa-l vizitam foarte scurt in prima seara, dupa aterizare, punctul central de interes pentru urmatoarele zile fiind, bineinteles, Florenta si bonus San Marino, dar asta este deja altceva, partea aceea a calatoriei nu prea a suferit modificari. Pentru intoarcere am ales zborul WizzAir din 3 ianuarie si uite asa ne-am linistit, aveam drumurile de sfarsit/inceput de an puse la punct – ziceam noi! Si au trecut lunile, a venit octombrie cu vacanta de Grecia – soare, cald si frumos – dar incet, incet trecea timpul si eu, contrar obiceiului, nu citisem nimic despre Florenta iar pe Bologna o ignoram complet! In gandurile meu era ceva cam asa: ok, Bologna – in prima seara epuizam tot; Florenta – in doua zile maxim nu avem ce face; a, pentru San Marino de cazam la Rimini – ce sa faci acolo? nimic, este o supraestimata statiune de la Adriatica, dormim si gata; San Marino – aici cam stiam despre ce este vorba, urma sa ne bucuram de el la pas, o zi intreaga.
Ei bine, in final nu prea a fost asa! Din fericire, am fost racita vreo doua zile si nu am facut altceva decat sa stau la pat! Si ce face omul cand zace? Citeste! In cazul meu, despre Italia ca aveam restante. Si am inceput cu Florenta – s-a lasat cu “aoleu, nu ne ajung doar doua zile!”; Bologna – a fost wow; Rimini – pe bune? inseamna si altceva decat plaja aceea lunga plina de sezlonguri si umbrele pe care o tot vedeam in ofertele turistice? Singurul care nu m-a luat prin surprindere a fost San Marino. Dar cand citeste, omul face diverse descoperiri – asa si eu, am dat peste Ravenna care mi-a iesit in cale intre Bologna si Rimini. La naiba, cum o scoatem la capat, ca nu puteam extinde vacanta, pentru ca aveam deja biletele de avion?!
Si am luat o hotarare radicala: am taiat de pe lista ceea ce ne interesa cel mai tare – Florenta, dar i-am promis ca-i vom dedica mai mult timp, doar ei! Asa ca, in final, traseul a fost acesta: Bologna – cazare doua nopti; plecare pe 1 dupa micul dejun, cu trenul catre Rimini, via si stop Ravenna pentru vizitare; doua nopti cazare Rimini, iar de acolo excursie de 1 zi la San Marino.
Si pentru ca am inceput povestindu-va despre organizarea calatoriei, voi continua cu ceea ce ar cam fi trebuit sa fie la sfarsit – programul detaliat si costurile de transport si cazare. Va spuneam ca am plecat cu o cursa Ryanair pe 30.12, ora 18.30 – 50 euro/2 pers. iar la intoarcere WizzAir in 03.01., ora 14.15 – 60 euro/2 pers., cu precizarea ca la Wizz am ales sa adaugam un bagaj mare de cabina, care de ceva timp la aceasta companie este permis doar contra-cost. Aeroportul din Bologna are avantajul de a se afla chiar la marginea orasului, iar distanta pana in centru este foarte scurta – sunt doar 6 km. Este un autobuz care face legatura intre aeroport si Gara Bologna Centrale in maxim 30 minute, circula foarte des si pana destul de tarziu – ultimul pleaca la 00.15 – iar biletul costa 6 euro/pers. Bineinteles exista si varianta mai comoda a unui taxi si tinand cont de ora la care am ajuns, pe aceasta am ales-o si noi, iar cursa a fost putin peste 14 euro. Ce mi s-a parut interesant si binevenit a fost ca la statia de taxi era afisat costul unui drum aeroport-oras: 14-17euro, astfel incat turistii sa stie de la bun inceput la ce sa se astepte.
In ceea ce priveste posibilitatile de cazare, am fost surprinsa sa citesc despre Bologna ca are una dintre cele mai mari baze de cazare din Italia si cu toate acestea preturile nu sunt chiar mici. Cum zona de interes pentru turisti – centrul vechi al orasului – este compact si se poate vizita mergand pe jos, pe toate stradutele, fara nici un mijloc de transport in comun, am cautat sa fim cat mai aproape, mai ales ca era si Anul Nou apoi chiar pe 1 ianuarie ne planificasem o plecare destul de matinala catre Ravenna. Nu vroiam nici chiar in apropierea garii, pentru ca in general este o zona rau-famata.
Am ales Central Avenue B&B – o locatie cotata ca “fabuloasa” si cu nota foarte buna 8,7 pe vestitul Booking. Si intr-adevar asa a fost. Este de fapt o fosta locuinta privata, un apartament foarte spatios de 6 camere – din care 5 se inchiriaza – situat pe o straduta inchisa, unde nu au acces decat rezidentii, lucru care ne-a bucurat pentru ca am avut multa liniste, am fost feriti de agitatia orasului. Este si foarte bine pozitionat, pe Viale Antonio Aldini, una dintre strazile care inconjoara, ca un inel, acel centru istoric si pe care doar am traversat-o si am facut un pas magic din secolul 21 inapoi in vremurile medievale.
Pretul a fost de 55 euro/noapte cu mic dejun inclus, la care s-au adaugat taxele de oras 2 euro/pers/noapte. Surpriza a venit in momentul in care ni s-au aratat cele doua bai comune! Da, da, camera nu avea baie proprie si noi nu observasem lucrul acesta, desi era specificat clar. Din fericire, era o curatenie impecabila peste tot si nu am avut nici o neplacere. Chiar am fost foarte placut impresionati de linistea din casa, de discretia tuturor celor cazati acolo, nu am auzit voci ridicate sau usi trantite, asa cum se mai intampla prin hoteluri.
Caile ferate italiene sunt extrem de eficiente si extinse, asigurand legaturi foarte bune intre localitati, de aceea am ales si noi sa circulam cu trenul acolo unde am avut nevoie. Pentru ca am ajuns in acest punct, trebuie sa va spun ca biletele se pot cumpara atat online, cat si direct din gara, de la ghiseu sau de la automatele de bilete – care si ele pot fi de doua tipuri: unele accepta doar plata cu card, altele accepta si cash. Apoi, pot fi trenuri regionale, care opresc in cam toate localitatile de pe traseu (in genul personalelor de la noi) sau trenuri rapide, care ajung ceva mai repede la destinatie, nu cu foarte mult, dar la un pret aproape dublu. Am circulat cu regio si pot sa va spun ca sunt curate, comode, incalzite, dotate cu prize de telefon/laptop si nu au intarzieri. Biletele la trenurile regio se emit fara a se specifica pe ele ora de plecare sau numarul trenului, asa cum suntem obisnuiti, ele trebuiesc validate pe peron, inainte de urcare si sunt valabile 4 h dupa aceasta validare. Nu se emit cu loc, dar nu-i panica, oricum sunt aproape goale! Am parcurs distanta dintre Bologna si Ravenna intr-o ora si jumatate, iar biletul a costat 7.35 euro/pers. Dupa ce am vizitat oraselul am plecat cu un tren de dupa-amiaza catre Rimini – 4.75 euro/pers. – si am ajuns intr-o ora.
Rimini este o combinatie reusita de localitate cu un trecut glorios si statiune estivala moderna, avand multe de oferit turistilor. In primul rand, pentru cei care vin sa se relaxeze sunt 16 km de plaje si multe hoteluri, restaurante, cluburi, magazine. Iar pentru cei indragostiti de istoria si cultura veche inca exista monumente romane, biserici si cladiri medievale sau muzee. Ne-am cazat la Hotel Polo, in zona Marina Centro – desi era iarna, am mers sa vedem marea – era la doar vreo suta de metri si trebuia sa o salutam pe noul an! Aici nu au mai fost surprize, este totusi un hotel 4 stars! Dar mai ieftin decat in Bologna: 39 euro/noapte cu mic dejun inclus si taxa de oras 1.5 euro/pers/noapte.
Din Rimini am mers o zi in San Marino, al treilea cel mai mic stat din Europa – dupa Vatican si Monaco – si cea mai veche republica din lume. Si, la fel ca Vatican, complet inconjurat de Italia! Se ajunge foarte usor acolo: in fata garii din Rimini este statia autobuzelor Bonelli care circula la intervale de circa o ora si jumatate. Sunt doar 22 km care se parcurg in mare parte pe autostrada iar la un moment dat se vad Muntele Titano si impunatorul oras-cetate San Marino cu cele trei turnuri de aparare. Un bilet costa 5 euro/pers./sens si se plateste la sofer.
Si cum trebuia sa ne mai intoarcem si pe la casele noastre, am luat din nou trenul in dimineata zilei de 3 ianuarie. Tot un regio: Rimini – Bologna Centrale, 1 h 30′, pret: 9.85 euro/pers. Aveam suficient timp la dispozitie si deja experienta, chiar ne simteam localnici, asa ca am mers in statia autobuzelor locale – de la gara pana in zona aeroportului sunt autobuzele 81/91, am coborat la statia Birra si undeva, in fata noastra, deja se zarea aeroportul. Un bilet costa 1.30 euro, este valabil 1 h si se cumpara de la orice chiosc de ziare, nu se poate plati soferului.
Cam acestea ar fi amanuntele logistice ale escapadei noastre. La final, tragand linie si adunand am ajuns la 393 euro / 2 persoane. Eu nu spun nici ca este mult, nici ca este putin, pentru ca in ceea ce priveste banii, fiecare are propria unitate de masura. Va las pe dumneavoastra sa hotarati, eu doar va invit sa ma insotiti, in episoadele care urmeaza, prin Bologna medievala, prin Ravenna bizantina, pe strazile construite de romani in Rimini si prin San Marino – cea mai veche republica dintre cele care exista pe harta lumii.
Link-uri utile:
- pentru bilete de tren: http://www.trenitalia.com/tcom-en
- orarul autobuzului care face legatura intre Bologna Aeroport si Gara Bologna Centrale: http://www.trenitalia.com/tcom-en
- orarul autobuzelor firmei Bonelli Bus pentru excursia de o zi Rimini – San Marino: http://www.bonellibus.it/portale/index.php/autolinee/autolinee-locali/9-servizi-autolinee/autolinee-locali/15-rimini-san-marino
[fb_button]
