test

INDIA MEA. Episodul IX. Auroville si Utopia vietii perfecte!

Am plecat de la temple… pentru o pauza de cateva zile in Pondicherry, nu de alta dar era Craciunul si m-am gandit sa stam si noi linistiti un pic desi spiritul sarbatorilor m-a ocolit grav anul acesta. Nu stiu cum dar, nu m-a atins in nici un fel palmierul impodobit cu globuri. Am ajuns in creieri noptii in oras la o pensiune unde m-am incapatanat sa fac cazarea, pe care soferul nostru a cautat-o vreo ora jumatate fara succes. Am stat o noapte acolo si ne-am mutat in centru, dar mai povestim despre asta.

Foto: Laura Postelnicu
Foto: Laura Postelnicu

Primul stop inainte de a ne arunca in valtoarea colonialista a orasului a fost Auroville. Auzisem atatea deste locul asta … La 12 km de Pondicherry, este Auroville. Locul atrage oamenii ca un magnet, pe de o parte pe cei curiosi sa faca o excursie de o zi, pe de alta parte pe cei care isi doresc experienta de ashram. Noi cu prima categorie 😉

Ce este Auroville?

Foto: Laura Postelnicu
Foto: Laura Postelnicu

Auroville, “City of Dawn” sau Orasul Zorilor, este o comunitate spirituala experimentala infintata in scopul unificarii umanitatii, sustinuta de  Guvernul Indiei si UNESCO, unde oamenii din toata lumea se pot simti ca acasa. Fondat in 1968 de catre frantuzoaica de Mira Alfassa (1878 – 1973)  cunoscuta sub numele de ,,The Mother” si de Societatea Sri Aurobindo (Sri a fost un renumit lider spiritual indian care a decedat in 1950), sub bagheta arhitectului Roger Anger.
002

Un mediu armonios, special creat,  cu standarde de viata integrate, corespunzatoare atat nevoilor fizice cat si celor spirituale ale locuitorilor sai.  Se presupune ca cei care traiesc aici ar trebui sa fie desprinsi de interese materiale ale vietii cotidiene 🙂 daca zic ei …asa o fi !

Unul dintre obiectivele celor din Auroville este eliberarea de orice religie, politica si nationalitate. Acest proiect unic a fost inaugarat pe data de 28 februarie 1968, cand un grup de tineri reprezentand 124 de tari si toate statele Indiei, au plasat in mod simbolic in centrul Auroville-ului, cate un pumn de pamant, ca simbol al unitatii umane, indiferent de nationalitate, casta sau crez.

Sursa foto: http://www.auroville.org/
Sursa foto: http://www.auroville.org/

Este guvernat de Fundatia Auroville care este controlata in totalitate de guvernul indian. Membrii consiliului de administrație al fundației sunt numiți de Ministerul Dezvoltarea Resurselor Umane. Desi guvernul detine si controleaza Auroville, aceasta nu finanteaza comunitatea, care castiga practic din ceea ce produce: suveniruri, serviciile pe care le ofera vizitatorilor gen restaurant etc., cat si din taxele colectate de la rezidenti si donatii.  Se merge pe principiul conform caruia “constiinta se dezvolta mai bine in activitatea desfasurata ca o ofranda.” Toți locuitorii trebuie să aibă acces la activitati, sa fie utili comunicatii.  In loc de bani, locuitorii folosesc Auro Card, care functioneaza ca un card de debit legat de conturile lor.  Daca cineva e amator de o experienta site-ul lor este 😉


Mie personal nu mi-a placut in Auroville, este prea turistic, prea manichiurat, prea aranjat pentru ceea ce se vrea a fi. Se poate sa gresesc dar am avut fix aceasi senzatie cand am fost in Beverly Hills, LA, ca totul este de carton, ca un decor de film. Se spune ca initial locul era arid, sterp, acum este ca o mini jungla, frumos nu am ce zice dar, atata de aranjat, nu se clinteste nici un fir de iarba, nu se misca nici o frunza, exagerat de curat si am realizat ca perfectiunea nu este de mine 😉

Foto: Laura Postelnicu
Foto: Laura Postelnicu

Auroville are 8 km patrati, cu cca 120 de asezari si o populatie de aproximativ 2100 de persoane din 43 de tari, din care 900 sunt indieni. La inceput, cand s-au pus bazele acestui loc, se preconizau cca 50.000 de personae. Se pare insa ca lumea s-a desteptat si a realizat ca ceea ce se predica nu este acelasi lucru cu viata reala si ca nimeni nu poate trai in perfectiune permanent.

Cuminti, am pasit regulamentar pe poteca ce ducea catre “sat”, ca sa ajungem in sigurul loc accesibil turistilor si anume la Centru de vizitatori, deschis zilnic de la 9 am la 17:30, cu excepția în timpul festivalului Diwali și Pongal. Wow…asta da tehnologie 😉 Exista o expozitie permanenta de fotografie despre Auroville, ce face Auroville, ce iti da Auroville, ce poti sa cumperi de la Auroville ( gen obiecte de hand made facute de comunitatea locala, carti, milione de carti cu The Mother si cu Guru), marketing, marketing si iar marketing cana, poate te izbeste ilumirarea brusc si faci si o donatie… Au magazine, o coferarie restaurant si o sala de cinema. Cum un film? Cum ce film? Despre Auroville! Si… l-am vazut si pe cuvant daca nu m-a trecut pe sira spinarii asa o senzatie ca si nu stiam cum sa plec mai repede…


Dupa ce ne-am invartit la magazine si la film si la librarie ne-am indreptat catre Matrimandir! Inima a ceea ce este si se vrea a fi Auroville, loc care, bineinteles …nu se poate vizita de omul de rand.


Intrarea in Auroville. Foto: Laura Postelnicu
Intrarea in Auroville. Foto: Laura Postelnicu

Asa ca am luat la picior vreo doi kilometri pana la templu cu cupola aurita pe care toata lumea il stie macar din pozele cu PPS care circula pe net. Noi am preferat sa mergem pe jos ca sa vedem locul, sau macar cat te lasa sa vezi din el…dar fiti fara grija, oamenii erau atat de organizati ca avea si busuri turistice!  Peste tot pancarde cu citate frumoase despre viata si cum ar trebui sa fie traita…frumos nu am ce zice, cred si eu in ele dar…e totusi un DAR …Era asa ceva in atmosfera …ca si cum era ceva de ascuns… Dar…ehhh poate sufar eu de teoria conspitatiei…

Foto: Laura Postelnicu
Foto: Laura Postelnicu
Foto: Laura Postelnicu
Foto: Laura Postelnicu

Aproape de centru asezari, Matrimandir, se afla un copac senzational, vechi decand timpul, un banyan caruia in timp o parte din ramuri s-au transformat in tulipini. Frumoasa lucrare a naturi, coroana imensa sustinuta de mai multe trunchiuri care coboara din cer si prind radacini.

Foto: Laura Postelnicu
Foto: Laura Postelnicu

Templul este asezat in mijlocul unei gradini imense, denumita Peace, unde totul este atat de aranjat incat ai senzatia ca ai intrat intr-o vedere. Nimic nu creste la intamplare, totul este atat de …deranjant de aranjat !

Foto: Laura Postelnicu
Foto: Laura Postelnicu

…si templul cel fara de religie pare ca iese afara din pamant ca un glob auriu. Imaginea ce iti apare in fata ochilor este fantastica intre noi fie vorba…

Foto: Laura Postelnicu
Foto: Laura Postelnicu
Foto: Laura Postelnicu
Foto: Laura Postelnicu

Matrimandir sau Sufletul Auroville-ului  este reprezentat de o sfera special creata pentru meditatie. Aceasta sfera care a fost realizata de arhitectul Roger Anger (fiind considerata o capodopera arhitecturala originala), este un  loc destinat reculegerii, tacerii, si concentrarii Pornind din aceasta sfera centrala, se extind patru zone – zona industriala ( in nord ), zona culturala ( in nord – est ) zona rezidentiala ( sud, sud-vest ) si cea internationala (in vest) fiecare reprezentand un aspect important al activitatii comunitatii.

  aur4

Carta Auroville-ului  (acum ar veni actul lor constitutive), stipuleaza drepturile si libertatile fundamentale ale acestei organizatii contine urmatoarele principii:

  1. Auroville nu apartine nimanui, in special. Auroville apartine umanitatii ca un intreg, dar cel care doreste sa traiasca in Auroville, va trebui sa fie dispus sa slujeasca Constiintei Divine.
  2. Auroville este locul unei educatii continue, al unui progres constant, si al unei tinereti perpetue.
  3. Auroville se doreste a fi o punte intre trecut si viitor. Profitand de toate descoperirile din interiorul dar si din exteriorul sau, orasul va tinde cu indrazneala spre numeroase realizari.
  4. Auroville va fi un loc al cercetarilor materiale si spirituale, o intruchipare vie a actualei unitati a Umanitatii.
    DSC_0778

Nu stiu, poate sunt eu ciudata dar mie personal locul mi-a dat o senzatie si o energie negativa, ceva gen “Tinerete fara de Batranete si Viata fara de Moarte”  ca o poveste fara de sfarsit, cu Hippioti batrini acum, ramasi in zona din ani ’70, care traisc intr-o lume confectionata.

Eram pe drumul de intoracere, 2 km inapoi catre zona de primire a turistilor, ne era foame si sete…si ce sa zic, aveau o cafenea model Starbucks. ca si concept, foarte moderna pentru ceea ce propovaduiau ei acolo. Pe langa asta era si scumpa chit ca prajitura cu ciocolata a fost senzationala !! Cred ca a fost primul desert “european” dupa 2 saptamani jumate – trei de India 😉

Am vazut, am bifat, am plecat…si… suprinzator, mult timp dupa ce am plecat m-am gandit la locul asta si la sentimentul ciudat pe care mi l-a generat! NU mi-a placut in Auroville si basta ! Mi se pare o spalare pe creier majora! Wake up people and get back to real life  !!!

TRAIASCA IMPERFECTIUNEA !!!
NAMASTE!

Q


Episodul I – Milionarii din Slumdog
Episodul II – Îngerii din Mumbai
Episodul III – Caleidoscop de Mumbai
Episodul IV – Pe urmele lui Eliade
Episodul V – Mahabalipuram, orașul celor 7 pagoda
Episodul VI – Kanchipuram – Orașul de aur al celor 1000 de temple 
Episodul VII – La țară in Tamil Nadu   
Episodul VIII -Bine ați venit la Tiruvannamalai, călătorie în timp și spațiu către Nirvana!


Despre autor

Descoperă și alte destinații

85,800FansLike
2,070FollowersFollow

Alătură-te comunitătii noastre!

Iți place să călătorești și consideri că locurile prin care ai trecut merită văzute și de altii? Alătura-te comunității noastre și trimite-ne impresiile tale despre lume!

Comments

LASA UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here

*