Dupa cum spun istoricii, Patan este cel mai vechi dintre orasele din Valea Kathmandu. Conform cronicilor, orasul a fost fondat in sec 3 i.Hr., iar apoi extins in sec 6 d.Hr. si in perioada medievala sub domnia dinastiei Malla, ai carei regi au condus mici regate independente in vale pana la ascensiunea expansionistei dinastii Shah care a inceput in anul 1768 campania de unificare a Nepalului, iar Patan a devenit de atunci un oras al regatului nepalez. Este foarte apropiat de capitala, de care il despart doar apele tulburi ale raului Bagmati si…. 5 km. Localnicii inca ii spun orasului dupa numele original sanscrit Lalitpur – “The city of Beauty” – sau Yala, denumirea newari.
Initial, orasul a fost conceput in forma unei roti budiste Dharmachakra, perimetrul lui fiind delimitat de cate patru movile – cate una la fiecare punct cardinal, carora li se spune Stupele lui Ashoka. Legenda – pai ce, credeati ca ati scapat! – spune ca Ashoka, regele legendar al Indiei, a vizitat Kathmandu prin anul 250 i.Hr si a ordonat sa fie ridicate aceste mici stupe. Trei dintre ele sunt acoperite de iarba, doar una este o movila mare, alba, cu un mic monument in varf pe care sunt pictati ochii atot-prezenti ai lui Buddha. In prezent, sunt aproximativ 1200 de monumente budiste si hinduse de diferite forme si marimi imprastiate in interiorul si in jurul orasului.
Patan este al treilea cel mai mare oras din Nepal, dupa Kathmandu si Pokhara – care va avea si el o poveste aici, la un moment dat -, desi nu are decat putin peste 200.000 de locuitori, iar veniturile orasului provin in special din turism si activitatile adiacente: mestesugarit si comert cu produse artizanale, locuitorii fiind recunoscuti pentru priceperea lor in arta prelucrarii metalului – bronz, alama, cupru – ca si pentru sculpturile in lemn, statuetele reprezentand zeitati si care se vand in toate magazinele sant de o frumusete deosebita.
Bineinteles ca ne doream sa inchidem triunghiul celor trei spectaculoase Durbar Square, cate unul pentru fiecare fost oras regal din aceasta comoara de arhitectura veche care este Valea Kathmandu, asa ca intr-o alta zi am mers sa-l vizitam. De data aceasta am renuntat la a mai experimenta transportul cu autobuzele si am ales varianta mai comoda – un taxi, care in schimbul a 300 rupii (3 $) si dupa un drum de vreo 20 minute, ne-a lasat la intrarea in oras, in fata unei frumoase porti pictate – Patan Dhoka.
Durbar Square este inima orasului, locul unde se intalnesc cele patru strazi care vin dinspre cele patru stupe ale lui Ashoka. Aici se afla fostul Palat Regal, acum transformat in muzeu si multe temple in diverse stiluri, majoritatea gen pagode, dar si doua temple frumoase, din piatra, in stil indian. Spre deosebire de celelalte doua piete centrale din Kathmandu si Bhaktapur, in aceasta zona cladirile sunt asezate foarte ordonat – palatul regal de o parte, iar de cealalta parte, in fata lui, asezate unul dupa celalalt, sunt templele.
Sunt doua temple dedicate zeului Krishna, care in religia hindusa este a opta incarnare a zeului suprem Vishnu. Unul dintre ele este Templul Chyasin Deval, care a fost ridicat in sec 17, are forma octogonala si este construit din granit. Legenda spune ca intr-o noapte regele i-a vazut pe zeii Krishna si Radha – cea mai iubita dintre sotiile lui, stand in picioare in fata palatului regal si atunci a ordonat ca, exact in acel loc, sa fie construit un templu.
Cel de al doilea templu inchinat zeului Krishna chiar ii poarta numele, se numeste Templul Krishna Mandir, este construit tot din granit si dateaza din aceeasi perioada, iar de jur imprejurul lui sunt sculptate scene din epopeile Mahabharata si Ramayana. Din ce am citit, este singurul templu din nepal care are 21 de mici piramide decorative aurii. In fata lui este o coloana inalta din piatra in varful careia este o statuie aurita a lui Garuda – jumatate om, jumatate pasare, vehiculul mitologic al lui Vishnu.
In apropierea acestui templu este un imens clopot din fonta – Taleju Bell – montat intre doi piloni din piatra, care se spune ca a fost ridicat pentru ca zgomotul facut sa-i sperie si sa-i alunge pe dusmanii regatului. Evident, este o legenda! De fapt, era folosit pentru a anunta proclamatiile regale iar in prezent mai este tras o singura data pe an, in timpul festivalului Dasain.
Cel mai vechi templu din piata este Jagan Narayan, cu doua statui masive de lei-gardieni la intrare. A fost construit in anul 1565 in onoarea lui Narayan, una dintre incarnarile lui Vishnu. Este pozitionat ceva mai in spate comparativ cu linia celorlalte temple astfel incat in fata lui este mai mult spatiu liber, ca o platforma – acolo aveau loc adunarile publice, se tineau discursuri ori se organizau diverse spectacole artistice.
In continuarea acestui sirag de temple este unul protejat de doi elefanti – templul dedicat lui Vishwanath, una dintre manifestarile marelui Shiva si a fost ridicat, bineinteles, la dorinta regelui din acele vremuri (sfarsitul sec 17). Se spune ca, pentru a-i multumi, zeul i-a daruit regelui o viata ma lunga decat a celorlalti muritori. A fost destul de mult afectat la cutremur si este sustinut de jur-imprejur cu barne din lemn si imprejmuit cu un gard provizoriu din plasa de sarma. Am admirat, astfel, doar de la distanta, sculptura in lemn deosebit de bogat ornamentata si de elaborata a coloanelor.
Ultimul dintre templele de pe aceasta latura a Durbar Square este Templul Bhimsen Mandir si dateaza tot de la sfarsitul sec 17, mai precis din anul 1680, cand intre cele trei mici regate nepaleze era o vreme de pace care a adus cu ea bunastare si prosperitate. Din acest motiv a fost inchinat zeului Newari al comertului. Bhimsen este, de fapt, unul dintre cei mai mari eroi din epopeea Mahabharata si este recunoscut pentru puterea si curajul lui dar, in comunitatea Newari din Nepal, a fost venerat ca si zeu al comertului.
De cealalta parte a acestei succesiuni de temple vechi, frumoase, diferite si foarte interesante prin povestea pe care o transmite fiecare este Palatul Regal. Pai nu-i asa? Daca este al treilea oras regal, daca este al treilea Durbar Square nu avea cum sa lipseasca palatul regilor din Patan! Constructia lui a inceput in timpul domniei regilor din dinastia Malla – care si-au stabilit apoi resedinta aici, inca din a doua jumatate a sec 17, dar s-a continuat o perioada destul de lunga, practic intre anii 1647 si 1734. Este un complex format din trei aripi principale cu propria curte interioara, fiecare dintre ele construita la momente diferite si in stiluri diferite, dar toate impodobite cu aceleasi ornamente splendide din lemn fin sculptat, ca o dantelarie. Aripa nordica a fostului palat regal este acum muzeu, aici fiind expuse sculpturi in bronz, piatra, lemn, un tron regal aurit si fotografii de arhiva. Exponatele sunt aranjate pe tematici culturale diferite: hinduism, budism sau tantrism, cu explicatii detaliate, astfel incat cei care viziteaza sa inteleaga aceste traditii vechi. La sfarsitul lunii septembrie 2015 trecusera doar cateva luni de la cutremur si in una din curtile interioare ale muzeului am vazut ca erau depozitate statui si diferite elemente ale templelor si palatelor care fusesera afectate – coloane, frize, chiar usi si ferestre.
Dupa ce am vizitat cam tot ce era in zona pietei, ne-am asezat pe una din bancutele de lemn de langa intrarea in palat si am privit atmosfera locurilor: oameniii care trec in toate directiile, grabiti de treburile lor zilnice, copiii care se joaca, strainii care admira frumusetea unica a arhitecturii Newari.
Bineinteles ca nu am plecat din oras fara sa facem o plimbare pe stradutele labirintice si aleile din jurul Durbar Square. Ca si in celelalate doua zone vazute de noi in zilele anterioare – Kathmandu si Bhaktapur – cladirile vechi au suferit pagube considerabile. Inca mai erau daramaturi si mormane de moloz. Sau, in alte locuri, se mai zareau doar postamentele unor temple care s-au prabusit si cate o fotografie cu ceea ce ar fi trebuit sa fie acolo. Sau, ca sa fim optimisti, cu ceea ce urmeaza sa se reconstruiasca. Pentru ca UNESCO, impreuna cu guvernul nepalez, depun eforturi comune pentru strangerea fondurilor necesare refacerii tuturor templelor si palatelor regale afectate. Este un proces care va dura, cu certitudine, un timp destul de lung dar sa nu uitam ca si noi putem ajuta, prin simpla petrecere a unui concediu intr-o tara cu oameni minunati si care are atat de multe de oferit.
Citeste si episoadele anterioare
Nepal, o altă lume. Introducere
Nepal, o altă lume – Kathmandu
Nepal, o altă lume – Boudhanath Stupa
Nepal, o altă lume – Bhaktapur
