In urma cu ceva vreme am aflat ca un foarte bun prieten a dat Viena pe Norvegia. A luat cu el nevasta, pisici si masina si dus a fost. La inceput nu a putut sa imi spuna daca a fost o decizie buna sau nu, acum insa se declara fericit. Asa ca prin primavara am decis sa ii fac o vizita. Imbinam utilul cu placutul si puneam un stegulet intr-un loc pe care de multi ani doream sa il vad. Zis si facut: am avut noroc sa prind un pret bun pentru biletul de avion prin SAS (Scandinavian). Am prezentat deja opinia mea despre aceasta companie in articolul dedicat capitalei daneze Copenhaga asa ca nu ma voi repeta. Am decolat la pranz din Copenhaga si prima ciudatenie a fost data de faptul ca in interval de cateva minute (cateva insemnand maxim 5) ziua s-a transformat in noapte. Am incercat sa imi dau niste explicatii dar am ramas la stadiul de incercat.
In Aalesund nu exista legatura directa cu terminalul. Opreste avionul, te dai jos si in pas voios te indrepti spre o baraca imensa. Nu exagerez!!! E o baraca imensa. Aici intrii direct in duty free. La cum se ingramadea lumea am crezut fie ca e oferta speciala la ceva produs fie ca e totul gratuit. Nu a fost nic una nici alta. Lumea se ingramadea la bauturi. Auzisem ca alcoolul e foarte scump in magazine si baruri dar mie imi parea al naibii de scump si in duty free. Ca sa fiu mai exact, nici o sticla de whiskey nu era sub 50 de euro. Cred ca ati inteles…
Eram asteptat de prietenul meu care era intr-o graba vizibila. Primul lucru remarcat a fost aerul rece si curat. Nu stiu cum sa explic ce inseamna aer curat. Probabil ca nu se poate explica dar cu siguranta se poate simtii. Am aprins o tigara dar el imi spunea: urca, fumeaza in masina ca ne grabim. Nu intelegeam de ce si ma facuse chiar curios. Am aruncat tigara dupa doua fumuri am urcat si am primit raspunsul: trebuie sa prindem ferry-ul. Intuneric bezna (era ora 16.30), drum cu polei, aglomeratie, depasiri imposibil de efectuat, ferry pierdut. Credeam ca e o mare tragedie si ca ne vom petrece noaptea in masina. Gresit, urmatorul ferry era peste…30 de minute. Am asteptat frumos, ne-am imbarcat si am platit pentru 8 km aproximativ 35 de euro. O fi mult? O fi putin? Daca te gandesti ca alt mijloc de traversare nu exista, nu e mult.
Pe ferry poti sa stai in masina, poti sa te dai jos, exista o sala cu bancute si mese, toalete, etc. Totul dureaza 30 de minute. Gazdele mele locuiesc in Gursken, la aproximativ 80 de km de Aalesund si zona este de fapt o insula. Asa ca daca ai treaba in partea continentala – si ai mereu – trebuie sa fii foarte bine informat asupra orarului ferry-ului. Dupa debarcare si pana acasa nu am vazut decat un supermarket, un fel de Carrefour care la ei se numeste Kiwi. Am intrat sa arunc o privire la preturi si am intrat in masina repede aproape ingrozit. Inca nu am sa va dau exemple de preturi…. Din mers am vazut ca pretul la benzina este de peste 2 euro / litru si preitenul meu imi spunea ca se modifica zilnic + – cativa centi. Nu am inteles foarte bine de ce dar nici nu era relevant.
Am ajuns acasa, o casa tipic norvegiana din lemn, achizitionata nu de mult printr-un credit. Aproximativ 110 m2, peste 200.000 euro. Zona era laudata pentru ca in jur sunt case. Zilele care au urmat am vazut ca asta inseamna ceva atata timp cat sunt locuinte pozitionate te miri pe unde. In Norvegia incalzirea se face pe baza de lemne si curent. Nimeni nu se incalzeste cu gaz desi ei au gaz din belsug.
In zilele urmatoare am vazut zona si am inteles de ce unele case sunt mai scumpe decat altele chiar daca estetica nu ar spune asta. Am inteles ca statul sprijina tinerii seriosi care vor sa se stabileasca acolo si sa isi cumpere o casa. Si acolo, banca cere la achizitia unei locuinte o contributie proprie de minim 20%. Ca si cum nu ar fi de ajuns, aici mai intervine statul inca o data: primaria zonei in care vrei sa achizitionezi locuinta iti ofera un credit care sa acopere cei 20% la o dobanda imensa….cifrata undeva la 1,76% pe an. O fi bine?
In zona rurala gasesti foarte multe drumuri si poduri cu o singura banda si cu alveole din 200 in 200 de metri. Imi si imaginam un astfel de sistem in Romania…Adica ma straduiam sa imi imaginez dar nu imi iesea nicicum. Pentru ei era deja ceva normal sa astepti 2 minute pana masina de pe contrasens trece de tine.
La ora 9 dimineata se crapa de ziua iar la 10 puteai spune ca e zi. La 4 incepea seara iar la 4 jumatate era deja noapte. In cele 6 nopti petrecute acolo am dormit in total vreo 20 de ore. Diferentele de fus orar traite in vizitele din Statele Unite nu m-au afectat de loc dar aici, ziua care era de fapt semi noapte m-a terminat. Lumea doarme cu usa deschisa, nu exista teama de hoti. Ca sa intelegeti mai bine va voi da un exemplu: intr-una din zile am mers cu totii la cumparaturi insa pe drum am atipit. Cand m-am trezit am vazut ca sunt singur in masina, in parcare iar langa masina, gazdele mele lasasera cateva pungi cu cumparaturi pe jos ca sa nu ma trezeasca deschizand usile. Bine mersi, ei s-au intors in magazin sa continue cumparaturile. Iar am incercat sa pun o astfel de fapta in perimetru romanesc. Si…nici de aceasta data nu am reusit.
Chiriile in afara marilor orase sunt de la 1000 euro pe luna (o camera, baie, curent, apa) iar preturile la case de la 150.000 euro. Nu gasesti nicaieri case din caramida. Totul e din lemn insa sunt perfect izolate. Preturile la bunurile de consum te sperie: 2 ape minerale de 1,5 l si o sticla de cola de 1 litru au costat 68 de koroane (9-10 euro) in supermarket. Doua baxuri de doze de bere – in total 12 doze au costat in acelasi supermarket: 350 de coroane. Nu mai calculati, va spun eu: 50 euro. Aceeasi bere (sau oricare alta) in bar pleaca de la 11 euro. Un pachet de tigari: 13 euro. O paine: de la 4 euro. Carnea, pestele, fructele de mare, etc…au un pret cel putin dublu fata de Romania. Banuiesc ca vreti sa stiti despre salarii. Un imigrant primeste intre 1500 si 2500 euro in functie de munca prestata in timp ce un norvegian ar primi pentru exact aceeasi munca intre 4000 si 5000 de euro. O fi corect? O face un norvegian munca mai bine?
Exista diverse tururi facute de agentii de turism dar mie nu imi place sa iau astfel de tururi niciodata. Vezi doar ce trebuie sa vezi, in format “oficial” si asta nu mi-a placut niciodata. Poate ca excursiile facute cu “bastinasi” nu or fi profesioniste, nu or fi pe cele mai bune trasee dar sunt cu singuranta reale. Or, eu asta caut.
In afara oraselor este greu daca nu chiar imposibil sa gasesti restaurante sau baruri. Oamnii mananca si beau acasa. Nu stiu daca e mai comod sau mai ieftin dar cert e ca asa fac. Toata lumea are acasa cel putin o pisica. Nu am vazut pe afara niciun caine si raspunsul a fost simplu: “aici oamenii nu isi tin cainii afara”.
Norvegienii nu au o bucatarie proprie, norocul meu a fost ca gaza se pricepea de minune la gatit avand o experienta de cativa ani in diverse restaurante din Europa. Asa ca, din punct de vedere al mancarii nu am suferit. Din contra, a fost un festin continuu.
Cu toate ca preturile sunt mari la absolut orice lumea este fericita si daca intrebi “cat costa asta” nimeni nu stie sa iti spuna. De ce? Pentru ca nu ii intereseaza cat costa chiar daca sunt imigranti si din punct de vedere financiar o duc mai rau. Lumea se bucura de liniste, pace si intuneric. Eram curios de ce sunt preturile atat de mari la alcool. Explicatia pe care am primit-o a fost simpla: pana acu vreo 20 de ani preturile erau normal iar norvegienii se bucurau din plin de ele. Se bucurau de fapt atat de mult incat uitau sa ma ajunga la munca. Si…uitau din ce in ce mai des. Asca ca guvernul norvegian a hotarat sa puna monopol pe produsele alcoolice. E comic sa vezi ca singurele magazine care au stoluri metalice sunt cele care vand alcool.
In rest, repet: liniste si pace. Peisaje frumoase, intinderi de zeci de km pe care nu vezi tipenie de om si mult intuneric din octombrie pana in martie. In cealalta parte a anului e tocmai invers: e intuneric doar intre 1 si 5 noaptea. Nu prea exista viata sociala mai ales daca locuiesti in afara oraselor si cand spun viata sociala nu ma refer doar la baruri sau restaurante. Adevarul e ca nici in Islanda nu era. Imi aduc aminte ca in zona in care eram eu, langa Reijkavik distractia era cinematograful. Ca atare eram curios sa aflu de ce gazdele mele sunt atat de multumite stiind ca inainte aveau o viata destul de agitata in Viena. Raspunsul a fost din nou simplu: aer curat, liniste, un loc perfect in care sa iti cresti copii si sa nu ai batai de cap. O fi destul? Pentru mine nu. In primul rand clima m-ar ucide iar cele doua jumatati de an cu intuneric si lumina m-ar stoarce de energie. Am preferat si prefer mereu soarele, clima blanda si spiritul mediteranean. Norvegia e ca o intoarcere in timp pe meleagurile bunicilor. Aceeasi simplitate, aceeasi relaxare totala. Daca vrei sa scapi de stress te muti acolo. Atentie insa sa nu cazi in depresie…
PS. In weekend am intalnit doi prieteni care vizitasera Norvegia in vara. Ei au fost incantati de tot ce au vazut si din discutii am inteles ca “cate o raza de soare” poate schimba multe.
In mod cert, nu ai vizitat Norvegia in anotimpul potrivit!:) Dincolo de o societate la care cu totii visam, Norvegia ofera niste peisaje superbe si nu este vorba de o “zona anume”, ci intreaga tara reprezinta un adevarat “spectacol geografic”. Sincer, iti recomand sa revizitezi Norvegia, vara, pentru ca este pacat sa ramai cu o impresie gresita despre aceasta destinatie turistica atat de frumoasa!
Am avut o prima tentativa deja vizitand Oslo si putin din imprejurimi in mai. Urmeaza si alte zone dar, asa cum spui, asta se va intampla doar vara 🙂
De acord cu tine.
Plănuiesc o excursie Stockholm-Bergen-Oslo pentru începutul lui iunie.
Ai ceva recomandări pentru 6-7 zile în Norvegia ?
Ai putea cumva să mă ajuți cu orare+tarife la transport în interiorul Norvegiei ?
Eu cred ca referitor la transport lucrurile sunt subiective. Unii prefera trenul, altii busul, altii avionul. Eu am preferat sa zbor datorita pretului si timpului relativ scurt de a parcurge distante mari. Daca iei din timp bilete le gasesti la preturi foarte civilizate. Incearca pentru asta http://www.norwegian.com
Cand am fost studiasem si niste variante cu trenul dar nu mi-a placut durata calatoriei iar pretul dus intors iesea mai scump decat cu avionul.
Salutare.
Nu ma deranjeaza.
Voi scrie cat de curand despre Norvegia si pe sectiunea de blog a site-ului meu, http://www.friendstravel.ro
Multumesc mult.
Dorin
Salutare.
Doresc sa-mi exprim si eu cateva pareri despre Norvegia, daca imi este permis.
Am reusit sa ajung in aceasta tara de mai multe ori. Prima data am fost in 2009 cu autostopul. Am platit 65 euro dus-intors pe biletul de avion. Cazarea a fost gratis, am folosit cortul (wild camping legal, la minim 150m departare de locuinte) si CouchSurfing. M-am deplasat cu autostopul aprox. 2500 km. Am cunoscut oameni interesanti, am luat contactul cu fiordurile, dar ci cu mici orase si sate aflate pe tarmuri sau prin munti.
De asemenea, anul acesta am organizat excursii in Oslo, dar si la Aurora Boreală.
Surprinzător, am constatat că Norvegia nu e o tara atat de scumpa precum pare.
Mancarea din supermarket e destul de ieftina:1 leu o chifla, 8 lei o paine mare, 8 lei un kg de orez, 7 lei o cutie de paste, 2 euro o bere, 1 euro kg de banane etc. Sunt doar cateva exemple cu alimente de baza. Am gatit o saptamana si am cheltuit echivalentul a 150 lei, putin mai mult fata de cat as cheltui in Romania.
Am organizat trei excursii la Oslo. Toate cu preturi cuprinse intre 175 si 240 euro, cu trei-patru nopti cazare si bilet de avion.
Mancarea in Oslo este ieftina, poate cea mai ieftina din toata tara. Poate ca e normal, tinand cont ca e o piata mai mare.
Excursia de la Aurora Boreala a fost minunata, iar preturile la transport sunt mai mici ca la noi.
Un bilet de tren pe ruta Torp – Bodo, adica de la Oslo pana la ultima statie de cale ferata, pentru 21 ore, a costat 35 euro de persoana. Aproximativ acelasi pret se gaseste si pentru un zbor cumparat cu 1-2 luni inainte (au companie low-cost interna!).
Cele 11 zile din nordul Norvegiei au insemnat o cheltuiala totala de 450 euro pentru fiecare participant (transport, cazare, mancare, muzee etc.). Dovada ca Norvegia nu este atat de scumpa precum pare.
Mancarea lor traditionala exista si este delicioasa. In unele restaurante se poate gasi la un pret accesibil, chiar si de 20 euro pentru trei feluri de mancare (exista unul chiar si in centrul Oslo-ului).
O cafea in bar este 2.5-3 euro, dublu fata de cat costa in centrul vechi din Bucuresti. Decent.
O bere poate sa coste 4-5 euro in unele pub-uri, ca si in Londra.
Mi-ar placea sa mai ajungeti prin Norvegia. E o tara care are multe de spus, iar locuitorii sunt simpatici daca intri in vorba cu ei. Poate ca au multe plusuri: mai multe librarii decat farmacii, mai multi biciclisti decat soferi, mai multe magazine cu haine de munte decat cele normale, mai multe case cu maxim un etaj.
Va invit sa explorati si site-ul http://www.nordic-point.net. E proaspat lansat si prezinta intr-un mod obiectiv viata de acolo.
Conteaza mult cu ce asteptari plecam la drum. Chiar daca nu se exteriorizeaza, norvegienii au o viata sociala intensa. Se organizeaza intalniri intre prieteni mai mult sau mai putin publice, cafenelele sunt pline, au foarte multe festivaluri si concerte in aer liber. Oamenii fac mult sport, chiar simt nevoia sa socializeze chiar si in cele mai indepartate locuri.
Pentru ca sunt anglo-saxoni si pentru ca tara este putin mai izolata, poate fi un motiv in plus pentru a nu se exterioriza cum o fac latinii.
Nu vreau sa deranjez anumite pareri cu argumentele prezentate mai sus. Am vrut doar sa spun ca Norvegia nu e ceea ce pare la prima vizita.
Mult succes,
Dorin
Multumesc pentru comment. Dat fiind faptul ca am apreciat mult remarcile, am hotarat sa le si postez nu doar ca si comentariu ci ca mic articol in sine. Sper ca nu va deranjeaza!
Intotdeauna mi-am dorit o vacanta adevarata in Norvegia, dar bugetul pentru asa ceva mi s-a parut exorbitant. N-as putea vizita doar Oslo si apoi sa ma intorc in Romania, mi-ar placea sa ma plimb, sa vad fiordurile, natura salbatica, Stavangerul, poate chiar nordul extrem… Dar transportul, cazarea (mai mult decat modesta), mancarea, totul e groaznic de scump. Si ajung la intrebarea ta: o fi bine, oare chiar merita?
In multe cazuri totul tine de buget sau de oportunitati. Eu imi doream sa ajung in zona de vreo 10 ani si uite ca anul trecut s-a ivit ocazia. Repet, nu am ramas cu gura cascata dar a fost o experienta care a meritat.
Dupa o excursie in vara lui 2012 de doua saptamani, pe cont propriu, in tarile scandinavice pot sa declar sus si tare ca n-am sa ma mut acolo. Adevarul e ca am plecat cu asteptari prea mari, la pomul laudat si dezamagirile au fost destul de mari. Relaxarea oamenilor e totala, data evident de nivelul de trai ridicat(desi in Norvegia am intrebat unde putem alimenta si mi s-a raspuns de catre fetele de la receptia hotelului ca ele nu stiu, nu au masini pentru ca nu isi permit…wowww). Preturile sunt exorbitante dar normale pentru salariul lor. (Kiwi e cel mai ieftin magazin la ei, iar Oslo are de departe cele mai usturatoare preturi).Gastronomia inexistenta (peste tot meniul continea burger cu cartofi prajiti) care m-a dezamagit! Fiind vara, la ora 12 soarele stralucea pe cer. Sincer am avut impresia ca timp de 2 saptamani am facut somn de amiaza. Peisajele relativ frumoase, desi pentru mine muntele nu incepe de la 600m si nici ghetarii de la 1000. Intr-adevar fiordurile sunt frumoase, drumurile neumblate de nimeni ofera imagini minunate.Muzeele vikinge, bisericile specifice de lemn (Stavkirke), magazinele cu specific de Craciun deschise tot timpul anului, drumetiile in parcurile nationale si animale ca renii, boul muscat si vulpea polara sunt specifice tarilor nordice si sunt cele care au dat o nota aparte excursiei noastre!
Perfect de acord cu remarcile tale. No(r)way….
Ce fain…si mie imi pare tare scumpa Norvegia asta…dar poate o sa am ocazia sa ajung si eu :). Cred ca mi-ar fi placut sa vad mai multe poze :).
Atunci fa tot ce poti sa ajungi vara.