Turist în ţara mea: hai-hui prin fermecătorul Râşnov

În drumurile noastre prin țară am ajuns și la Râşnov. Am primit un pont de la o prietenă şi ne-am cazat într-o cameră cu patru paturi amenajată într-o fostă bucătărie de vară, dotată cu o chicinetă şi grup sanitar. Am achitat 130 de lei, ne-am simţit ca într-o poveste, într-o căsuţă pentru pitici. Numele ales de proprietari e ,,Căsuţa bunicilor” şi se potriveşte de minune. În curte, sub vie, continua decorul de poveste. Soţul gazdei era pasionat de tâmplărie, hobby care se reflecta în obiectele expuse pretutindeni.

Ne-am tras sufletul după un drum atât de lung şi am mers la plimbare să explorăm oraşul. Ne-am rătăcit pe străduţe fermecătoare pline de verdeaţă. Am văzut  biserica veche românească ,,Sf. Nicolae”, Biserica evanghelică, am admirat clădirile istorice recent renovate, am apreciat curţile ordonate şi pline de flori.

Paşii ne-au purtat pe lângă cinematograful ,,Amza Pelea”, îndrăgitul actor care a făcut cadou atâtor generaţii pe fabulosul Nea Mărin şi pe năstruşnicul Sucă. Pitorescul Cetăţii Râşnovului a fost sursă de inspiraţie pentru mai mulţi regizori români şi străini. Sergiu Nicolaescu a filmat aici în anul 1974 pentru filmul ,,Nemuritorii”; în anul 1966 s-a folosit ca decor pentru filmul ,,Dacii”; în 1968 regizorul Mircea Drăgan s-a lăsat inspirat pentru filmul ,,Columna”; la Cetatea Râşnov au fost filmate scene din filmul ,,Cold Mountain” cu Nicole Kidman şi Jude Law.

Din anul 2009, orăşelul găzduieşte Festivalul de Film Istoric de la Râşnov, pentru câteva zile devenind o ,,cetate a filmului românesc”. Evenimentele culturale organizate pe tot parcursul anului menţin interesul viu al turiştilor: şcoli de vară, festivaluri de film, maratonul zăpezii, târg de Crăciun, concerte, festival de reconstituire istorică… Din 2013, aici are loc Rockstadt Extreme Fest, primul festival de metal extreme din România. Pentru câteva zile cetatea e asediată de cavalerii zilelor noastre, cu plete, geci de piele şi motociclete turate.

În centru am găsit o expoziţie în aer liber despre istoria oraşului. Prima atestare documentară despre Cetatea ţărănească a Râşnovului a fost înregistrată în 1331 sub numele de Rosnou. În 1343 apare cu numele de Rosnov sau  Villa Rosarum, adică Valea cu trandafiri. Întemeietorii cetăţii au rămas impresionaţi de trandafirii sălbatici care se întindeau pe toate văile, nimic altceva decât tufele autohtone de măceş. Plantei i s-a oferit loc de cinste şi pe stema oraşului, unde găsim până în ziua de azi un scut şi trei trandafiri. 

După Prima Conflagraţie Mondială, în Râşnov se dezvoltă turismul, acesta devenind staţiune climaterică. În perioada comunistă e industrializat, iar în 1950  îşi primeşte statutul de oraş. Orăşelul (Rosenau în germană şi Rozsnyo în maghiară) ni s-a părut încântător. Are 16.000 de locuitori, e situat în Ţara Bârsei, la Poalele Bucegilor, la 15 km de Braşov, pe albia râului Ghimbăşel.

Am luat cina în familie, la o terasă rustică, iar plimbarea noastră prin Râşnov a durat până târziu, în noapte. Am admirat silueta cetăţii de pe vârful dealului. Din anul 2015, din centrul oraşului până în vârful stâncii pe care e amplasată cetatea, cei 165 de metri pot fi parcurşi în doar 50 de secunde, utilizând un ascensor pe plan înclinat pe sistemul cremalieră. Investiţia a fost de 3 milioane de euro, iar capacitatea instalaţiei este de 650 pers/zi. Noi n-am luat spectaculosul lift, am predat camera dis de dimineaţă şi ne-am parcat maşina la poalele dealului. Aici e amenajată o platformă uriaşă, cu multe tarabe cu suveniruri sau tonete cu alimente.

Ne-am îmbarcat în  trenuleţul turistic şi ne-am lăsat purtaţi în vremuri cu prinţese, cavaleri şi bătălii istorice. Drumul prin pădure şerpuieşte molcom, poate fi parcurs cu uşurinţă şi pe jos. Trenuleţul e, de fapt, o remorcă trasă de un tractor, iar preţul unui bilet e de 5 lei. Hurducăturile blânde stârnesc zâmbete, iar până în vârf, îţi şi găseşti parteneri de aventură.

După Castelul Bran, Cetatea Râşnov e cel mai vizitat obiectiv turistic din Brașov. A fost construită între 1211-1225, dar istoria sa merge cu mulţi ani în urmă, originile sale fiind legate de o așezare dacică numită Cumidava. Acum, la Râşnov, avem una dintre cele mai bine păstrate şi spectaculoase ansambluri fortificate din Transilvania. Publicaţia newyorkeză ,,Traveler” i-a oferit în 2015 un loc de cinste în topul celor mai frumoase 10 castele din lume pe timp de iarnă. Preţul unui bilet de intrare e 12 lei.

Construirea unei cetăţi a apărut ca o necesitate a lucuitorilor oraşului. Aşezat  între Ţara Bârsei şi Pasul Bran, târguşorul se afla în calea năvălirilor turcilor şi a tătarilor, de aceea s-a decis construirea unei cetăţi. Ridicarea a avut loc etapizat, pe mai multe secole, cu o varietate de materiale de construcţie.  În 1211-1225 – pe timpul stăpânirii cavalerilor teutoni în Țara Bârsei – s-a ridicat cea mai veche parte a cetății medievale.

După alungarea cruciaților, construcția din lemn și pământ e înlocuită de coloniștii sași sau regalitatea maghiară cu un edificiu mai rezistent, din piatră. Între anii 1417-1421 e asediată de otomani. Totuşi, cetatea nu a putut fi cucerită. Doar în 1612 intră pentru o scurtă perioadă de timp în posesia lui Gabriel Bathori, pe atunci principele Transilvaniei. Însă nu a capitulat în urma unei bătălii, ci a unicii sale vulnerabilităţi: sursa de apă. Ulterior, cetatea e răscumpărată cu 3000 de florini. Singura fântână din cetate are adâncimea de 147 m, cam cât un bloc cu 50 de etaje şi a fost săpată între 1623-1640. O legendă spune că ar fi fost săpată de 2 prizonieri turci, care, după 15 ani de muncă, și-ar fi redobândit libertatea. Datele istorice vorbesc însă despre meșterii pietrari din Făgăraș, Baltres și Andreas, către care sunt înregistrate plăți oficiale.

În 29 august 1718, în cetate izbucnește un incendiu care mistuie căsuțele depozit și de provizii. Tot în secolul al XVIII lea, Râşnovul a fost lovit de ciumă, înregistrându-se 1161 de victime. În anul 1802, un mare cutremur a distrus o parte din cele opt turnuri de apărare. În perioada 1848-1849, râșnovenii se refugiază în cetate amenințați de armatele revoluționarilor maghiari. E şubrezită de atâtea lupte şi afectată de intemperii. Consiliul Orăşenesc din Râşnov, într-o încercare de a o salva, decide în 2 august 1923 dăruirea cetăţii Principelui Moştenitor Carol al României, în speranţa că vor transforma cetatea în reşedinţă regală. Însă acest lucru nu se întâmplă. Un nou cutremur din 11 noiembrie 1940 afectează clădirile.

S-ar putea crede că după atâtea încercări, cetăţii i se cuvine o viaţă mai liniştită. Să vedem dacă a fost aşa. În 2001 s-a descoperit un tezaur constând în 416 monede de argint datând din 1509-1610, căni, cuţite, catarame, vârfuri de săgeţi şi arbaletă. În anii 2000, cetatea este administrată de o firmă care a efectuat lucrări de restaurare fără să ţină cont de unicitatea şi importanţa istorică a edificiului, încercând să-i exploateze pe termen scurt potenţialul turistic.

Abia în 2004, Primăria a reziliat contractul de concesiune, iar din 2008 a reluat administrarea monumentului istoric. Sub egida UNESCO, a deschis un Centrul de Informare pentru Patrimoniu, un proiect comun al Primăriei Râşnovului şi a Asociaţiei Mioritics, având scopul de a promova itinerariile culturale din România. E restaurată în 2010, iar planurile municipalităţii sunt să acceseze în continuare fonduri europene care să ofere vizitatorilor turism de calitate.

Acum, turiştii se pot bucura de un muzeu de artă feudală cu arme, unelte, mobilier de epocă… Se pot urca în turnurile de apărare restaurate. Pot trece pe lângă școală, turnul preotului, Turnul castelanului, locuința trabanților… Pot trage cu arbaleta, arcul sau arunca cu topoare după ţinte paşnice, visând la vremuri cu cavaleri. Pot răsfăţa pisicile ce se ivesc de pretutindeni. Pot achiziţiona obiecte unicat sau chinezării din căsuţele de odinioară, acum transformate în magazine de suveniruri. Pot citi panourile informative cu date istorice. Pot face sute de fotografii cu peisajele spectaculoase ce se întind de pe Dealul Cetăţii în toată Ţara Bârsei.

Când am vizitat noi cetatea, am avut norocul să fie deschisă o expoziţie în aer liber cu reclame turistice din vremurile comuniste si am rămas impresionată de ceea ce am văzut.

 

Ce mi-a plăcut, însă, cel mai mult în cetate, a fost să ascult poveştile lui Gheorghe Samoilă, străjerul Cetății Râșnov. În cămăruţa sa a adunat obiecte de colecţie legate de istoricul cetăţii, straie populare şi cavalereşti. Cu un farmec aparte şi un incontestabil dar al povestirii, învie poveşti din vremuri demult apuse.   

Povestea noastră va continua în această zonă cu aventuri cu dinozauri din vremuri apuse şi o peşteră tânără, de doar două milioane de ani. Țineți aproape!

Despre autor

Alina Coman
Eu sunt Alina, om cald, optimist si pozitiv. Imi cultiv in permanenta o naivitate prin care vad lumea mai mult buna decat rea, iar viata mai mult vesela decat trista. Sunt profesor de limba engleza, mama a doi copii minunati si voluntara ca vocatie. Sotul meu spune despre mine ca sunt “turistul nebun” care trebuie pazit si supravegheat, iar datorita simtului meu de anti-orintare, tind sa-i dau dreptate. In materie de calatorii, nu am pretentii prea mari, simpul fapt ca pornesc la drum spre oriude, imi aduce pe fata un mare zambet. Prin intermediul acestui blog mi-am regasit pasiunea din studentie pentru scris, cand o buna perioada de timp mi-am facut banii de buzunar in caitate de colaborator al unui ziar oradean.

Descoperă și alte destinații

72,152FansLike

Salou: destinația perfectă pentru o vacanță pe Costa Dorada

Daca iti place soarele, marea, nisipul auriu si statul la plaja, dar si drumetia si atractiile oferite de parcurile de distractiii, SALOU este locul...

Marsilia: ghid de buzunar

Marsilia, al doilea oras ca marime din Franta dar si cel mai mare port comercial al tarii, este un oras care te poate dezamagi...

Aeroportul International Istanbul, un loc cu pretentii mari

Cu Aeroportul International din Istanbul m-am intalnit doar  pe fuga pana acum. Destul insa sa ma bucur de indata ca am scapat de aeroportul...

Sicilia – cum sa vizitezi insula pe cont propriu

Spun unii că “toate drumurile duc la Roma”! Hmmm… Nu-i valabil pentru toti, zic eu, pentru că drumurile noastre de anul trecut au dus...

“Triada” mea in Costa Dorada

De cate ori ma intorc acasa din vreo vacanta, prietenii ma intreaba : ”cum a fost”? Si incep si zic, si zic, si nu...

Alătură-te comunitătii noastre!

Iți place să călătorești și consideri că locurile prin care ai trecut merită văzute și de altii? Alătura-te comunității noastre și trimite-ne impresiile tale despre lume!

Comments

  1. Un articol frumos, spumos si interesant, ca toate articolele tale, Alina! Chiar ma faci sa ma gandesc sa redevin turist in tara mea!

LASA UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here

*