Trinidad & Tobago este o republica insulara aflata in Caraibe care nu a fost pe lista mea de calatorie dar unde nu mi-a parut rau deloc ca am ajuns, datorita unui stop tehnic al unui zbor spre Barbados. Pana la urma, am alocat insulei Trinidad doua zile pline si bine am facut!
TRINIDAD
Insula principala, Trinidad, in care este concentrata aproape toata populatia tarii si are 1,24 milioane de oameni, este singura insula din tara care nu depinde de turism, avand o economie destul de dezvoltata, bazata pe rezervele de petrol si gaze, spre deosebire de mult mai mica surata a ei, insula Tobago, despre care am tot povestit AICI.
Aflati atat sub dominatie franceza, spaniola, africana iar la urma engleza, insularii trinidadieni folosesc ca limba oficiala engleza, cu usoare accente ce iti vor atrage cu siguranta atentia! Oricum, este mult mai usor pentru tine, turistule, sa interactionezi cu oamenii si sa te descuri onorabil! Moneda este dolarul TT dar desigur ca dolarul USD este acasa la el, de asemenera!
Am ajuns pe insula, in capitala Port of Spain, undeva pe la ora 9 dimineata, ne-am preluat masina de la aeroport (aici nu ne-am gandit sa inchiriem scuter mai ales ca urma sa ne cazam in Port of Spain) si am plecat la drum. Traficul este foarte bun dar sunt si foarte multe intersectii semaforizate care mai ingreuneaza un pic drumul, dar totul este fara mari probleme.
Dupa cca 50 min (10 min pe mega autostrada si restul prin oras) am ajuns la Dattatreya Temple and Hanuman Statue, un templu hindus de-a dreptu instagramabil. Eram singurii vizitatori, alaturi de un calugar care aseza ofrandele. Dupa un tur prin curte si pe la toate statuetele si zeci de poze facute la 45 grade deja, calugarul a strigat dupa noi.
Trebuie sa recunosc recunosc ca as fi fugit, mai ales ca nu avea cea mai buna tinuta pt templu dar spasiti ne-am indreptat catre el si ce sa vezi: ne-a oferit o gramada de fructe si ne-a multumit pentru vizita. Dupa un mic dialog cu un om care dincolo de aparente, s-a dovedit a fi un om minunat si incarcati de ofrande ne-am indreptat catre Temple in the Sea din Waterloo, un templu micut construit pe o limba de nisip in ocean, la fel de spectaculos.
Si daca pana aici ne-am bucurat de liniste, am zis ca este cazul sa experimentam si haosul din Chaguanas, aici gasindu-se o piata cu produse artizanale locale. Merita efortul sa ajungi acolo dar iti trebuie rabdare, multa rabdare pe drum, pentru ca se sta in trafic destul de mult spre partea aceasta. Am vazut oameni dandu-se jos din masina, cumparand mancare si revenind fara a afecta traficul iar in haosul asta trebuie sa gasesti si loc de parcare. Gheretele de unde cumparau mancare nu erau incurajatoare, aratau ca niste garaje, sau ca niste case cu o mica ferestruica pentru vanzare si care mai avea si gratii!
Dupa scurta incursiune pe zona de vest ne-am indreptat catre Port of Spain pentru ca ne era foame, asa ca am identificat cateva restaurante si am zis hai sa mergem sa mancam! Cand insa am ajuns in Port of Spain am zis ca am zjuns in Zabrauti si alta nu: am incuiat masina, nu am avut curaj sa coboram la restaurant.
Apoi am dat un tur de centru, instrusiv prin piata locala care era un fel de cartier chinezesc si noi cu masina printre tarabe, noroc ca eram in coloana ca altfel as fi zis ca am gresit adresa, iar apoi ne-am indreptat catre hotel care era fix in capatul bulevardului principal.
Eram hotarati sa nu mai iesim din hotel pana nu plecam la aeroport, mai ales ca era situat pe promenada, aveam piscina si tot ce trebuia. Insa dupa o scurta discutie cu persoana de la receptie, care ne-a convins ca este safe atata timp cat este lumina, ne-am luat un card, ceva maruntis ,un telefon si am plecat
Ce sa vezi? A avut dreptate! Usor timizi am plecat, fara masina deoarece principalele atractii erau in zona si aici ma refer la catedrala si alte cateva biserici, piata locala, turnurile gemene etc.
Chiar ne-am bucurat de haosul orasului, in piata locala am fost invitati la ziua unui localnic, petreceau si cand au vazut 2 albi nebuni au zisca hai la party cu voi! Si ne-am dus si ne-am distrat cu ei, ce era sa facem!
Dupa alte cateva biserici catolice din zona am ajuns la un targ de Craciun, un pic diferit fata de ce avem noi. La ei targurile se intaleaza ad hoc in curtea bisericii, se intind tarabele cu mancare si dulcegarii si incepe distractia! Ba un ponei, ba o pasare pt poze si pt distratul copiilor iar ulterior dupa lasarea serii se strang toate ca si cum nu ar fi fost! Fireste ca si aici am fost invitati de comunitate, eram pe principiul: uite maimutele a, hai sa ne pozam cu ele!
Ce am vizitat in scurta incursiune prin centru?
⮚ Bulevardul Independentei, un bulevard larg cu zona pietonala pe mijloc, o adevarata placere sa te plimbi pe el la anumite ore;
⮚ Turnurile gemene, care, practic, sunt 2 cladiri de birouri aflate pe bulevardul principal;
⮚ Catedrala, care se afla cam pe la jumatatea bulevardului
⮚ Muzeul National si Gradina Botanica;
⮚ Woodford Square;
⮚ Victoria Square;
⮚ Biserica Our Lady of Lourdes iar in zona centrala sunt destul de multe biserici cu o arhitectura foarte frumoasa asa ca nu ar strica o plimbare in voie pe strazile din centru;
⮚ Pentru un mic haos merge si piata centrala, un amestec de culoare si chinezarii;
⮚ Primaria, Casa Rosie si, de neratat, este cladirea parlamentului aflata tot in zona centrala, o cladire spectaculoasa, as putea spune.
Cum se lasa seara si nici tot curajul nu-l avea dupa noi pentru a ramane prin centru iar apusul se apropia, am revenit pe promenadele de la malul oceanului iar seara am incheiat-o la petrecerea de Craciun oferita de hotel.
Era doar 2 decembrie dar hotelul avea o politica interesanta: turistul nu poate fi peste tot de Craciun ca atare noi in luna decembrie oferim in fiecare zi o petrecere de Craciun pentru cine doreste. Noi am ales acest buffet, recunosc ca nu a fost ieftin, dar a fost ca o seara de Craciun pe malul oceanului superba si chiar era aglomerat. Am avut craciunite, muzica, mici atentii si voie buna. Iar daca vreti sa stiti si hotelul acesta este Hyatt.
A doua zi de dimineata am descoperit un alt Port of Spain, total diferit de cel din ziua precedenta. In portul de langa hotel oprise un vas de croaziera iar orasul era impecabil de curat, plin de politie, disparusera oamenii strazii si drogatii si aparusera ghizii turistici care ajutau turistii cu orientarea. Deja nu mai eram singurii albi din oras????. Am mai dat un tur in liniste iar ulterior ne-am luat masina si am plecat in explorarea coastei de nord a insulei.
Drumul catre si pe coasta de nord este de-a dreptul pitoresc, vreo 2-3 view point-uri marcate si cu parcare dar si multe altele aparute pur si simplu in care poti opri pe marginea drumului pentru privelisti de vis, atat asupra coastei cat si asupra muntilor.
Drumul este ingust, cu serpentine iar localnicii conduc intr-un stil unic, intr-o mare viteza si pe mijlocul drumului. Dupa cateva opriri am am ajuns si la cel mai celebru view point Maracas Lookout, pentru niste privelisti care iti taiau respiratia.
Dupa vreo cativa kilometri se ajunge la plaja Maracas, o intindere de nisip auriu pe care nu o poti cuprinde cu privirea si o apa turcoise impecabila. Plaja Maracas este o plaja amenajata cu sezlonguri, sunt si ceva restaurante si niste tonete mobile de unde poti lua apa, nuci de cocos si chiar inghetata.
In capatul nordic al plajei este un sat pescaresc, un loc in care poti admira pescarii in actiune. Noi am prins o barca ce tocmai se intorsese din larg cu un spectaculos rechin. Pestii mici din pacate sunt aruncati pe plaja, asta este partea negativa, mirosul este insuportabil iar zona nu este tocmai ok de privit si este la cca 100 m de plaja minunata. Acum ce sa zic… daca vrei si poze cu serpi si alte minuni, aici este cu siguranta locul unde le poti face.
Dupa un popas nu prea lung pe plaja , ne-am indreptat catre fortul Abercromby si ulterior catre plaja La Cuevas, o plaja de-a dreptul spectaculoasa, as zice inedita. Nisipul este la fel de fin, apa la fel de spectaculoasa dar aici, daca vrei, te poti adaposti la umbra unei stanci sau poti intra in niste mici caverne racoroase.
Petru cine are mai mult timp, drumul continua catre Marianne Beach si ulterior catre cascada Avocat, noi nu am mai ajuns insa.
In partea a doua a zilei am revenit in zona parcului Savannah, o zona cosmopolita intesata cu conace boeieresti bine intretinute, numai bune de admirat. Din pacate dintre aceste conace poate fi vizitat doar castelul Stollmeyer, restul sunt fie casa ministrului, fie a episcopului, fie colegiu ori case private. De asemenea, parcul imens este o oaza de liniste si locul pentru spectacole locale. Gradina Zoologica si Gradina Botanica sunt tot in aceasta zona.
Si daca insula Trinidad poate nu este atat de cunoscuta , cu totii am auzit si poate am dansat macar odata in viata limbo. Dansul isi are originea aici, el a aparut in jurul anilor 1800 si deriva cumva din dansurile africane, un fel de dans funerar care evoca triumful vietii asupra mortii. Initial el a fost folosit de scalvi pe vase pentru a face exercitii fizice dar si pentru a lega prietenii, a socializa. A devenit celebru abia in 1950 cand Julia Edwards, doamna limboului, l-a facut cunoscut si popular in special printre americani iar ulterior dansul aparand in numeroase filme, cel mai cunoscut fiind Fire Down Below (1957).
Trinidad&Tobago ar fi meritat mai mult timp, este o tara ofertanta, cu o infrastructura bine pusa la punct, si se pare si cu un sistem de sanatate functional. Ca minusuri am avea siguranta, despre care am tot auzit povesti si statistici inspaimantatoare desi mie personal, nu mi s-a parut o tara nesigura, exceptand prima impresie. Tot la minus as pune si nivelul de trai al localnicilor, acestia fiind destul de saraci.
Cat priveste preturile in aceste insule dragute, as putea spune ca sunt unele dintre cele mai accesibile din caraibe. Ca exemplu iti pot spune ca o masa la o terasa locala este cam !0-15 USD/ pers, un platou cu fructe de mare generos la un restaurant mediu este cam 60 USD, o bere intre 1,5 si 3 USD, un capucinno 3 USD, un cocktail 8-12 USD, o inghetata intre 0,5 si 4 USD un litru de benzina 1USD. 
In insula Tobago preturile erau si mai mici si am vazut acolo si optiunea de meniu tip fast food pentru take away cu 10-15 USD. Ca o fi pentru unii putin iar pentru altii mult, este alta discutie dar comparativ cu alte insule din Caraibe, preturile sunt decente.
Am zburat cu compania KLM, care foloseste acest loc ca hub pentru Insulele Caraibe si daca esti perseverent, poti gasi uneori preturi chiar sub 600 euro spre aceste taramuri scaldate de soare!
Mi-am pus in cap sa mai revin in Trinidad&Tobago, macar pentru cateva zile, in drum spre alte destinatii carabiene despre care va vom povesti cu sigurata!
Urmareste mereu pagina noastra de Facebook pentru a fi la curent cu toate noutatile care se intampla in lumea calatoriilor! Sa calatorim mai mult, mai ieftin, mai bine!
