Joia Mare în datini, obiceiuri şi tradiţii

 

Joia Mare e pentru multă lume prilej de a face bezmetici slalom între supermarket și piață, între bătătorul de covoare și cuptoarele încinse. Poate că ar trebui, însă, să fie despre liniște în suflet și pe chip, despre o pace ce ar trebui să-și facă loc în inimă. Și despre credință.

Am căutat rânduieli pentru Joia Mare din alte vremuri și alt ritm de curgere a anotimpurilor. Poate împrumutăm ceva din firescul lor și în tumultul zilelor de azi.

Joia din Săptămâna Patimilor, numită şi ,,Joia Mare”, ,,Joimăriţa” , ,,Joia celor 12 Denii” sau ,,Joia Neagră”, are un rol deosebit în derularea sărbătorilor pascale. Această zi marchează patru evenimente importante pentru creştinătate: spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și trădarea lui Iuda.

La biserică sunt citite cele 12 Denii sau cele 12 Evanghelii, iar clopotele vor înceta să mai bată până de Paște. Nu sunt dintre aceia care ar putea da lecţii de teologie, nici măcar un bun practicant nu mă consider. Așa că nu voi aprofunda acest aspect, ci mă voi apleca asupra unor datini, obiceiuri și superstiții legate de Joia Mare.

  • În această zi se vopsesc și se încondeiază ouăle pentru Paște. Cojile acestora se vor arunca într-o apă curgătoare. Dacă se îngroapă coaja ouălor roşii pe păşune, vitele vor fi ferite de boli şi vor da mult lapte.
  • Încondeierea ouălor se practică în mai multe zone din ţară, dar cea mai renumită rămâne frumoasa Bucovină. Se spune că ouăle împistrite azi nu se vor altera întregul an.
  • Joimăriţa, o zeitate a morţii, verifică dacă rânduielile gospodăreşti au fost îndeplinite. Cei leneşi, care încă nu şi-au pus la punct gospodăria, sau fetele care nu au terminat torsul vor primi ca pedeapsă tocarea degetelor.
  • Pentru ca livezile şi culturile să fie ferite de grindină, până la Înălţare nu se va mai lucra în ziua de joi.
  • În Joia Mare, creştinii aprind câte 12 lumânări pentru cele 12 evanghelii. Una dintre acestea va fi folosită în Noaptea de Înviere. Celelalte se vor aprinde peste an, atunci când se abat vremuri grele sau în preajma unor evenimente fericite cum ar fi naşterea, botezul sau cununia.
  • În această zi e interzis consumul de urzici, ulei şi oţet. Răstignit pe cruce, Iisus a fost lovit cu urzici şi stropit cu oţet, ca să i se amplifice suferinţele. Iar la coborârea de pe cruce, trupul sau a fost uns cu untdelemn.  
  • Până în Joia Mare e musai ca gardul să fie refăcut, gunoiul din gospodărie adunat, curtea rânduită. Femeile frământă şi coc cozonaci ce nu vor lipsi din coşărcile duse la sfinţit în ziua de Paşte.
  • Pentru ca farmecele şi descântecele să prindă mai bine, se aşază lângă trunchiul unui pom tânăr o cămaşă şi o oglindă, astfel încât răsăritul să se reflecte în luciul oglinzii.
  • Nu se mătură. În noaptea de miercuri spre joi, sufletele morţilor se pot întoarce acasă şi veghează gospodăria de la streşini. Pentru a nu-i prăfui, această îndeletnicire e evitată azi.
  • Fetele şi flăcăii obişnuiau să meargă la baltă înaintea răsăritului, pentru a vântura apa. Acest obicei îi va feri de boli tot anul.
  • Din ouăle puse la clocit în această zi, vor ieşi mulţi cocoşi.
  • Cel care va dormi azi, va fi leneș și neîndemânatic tot anul.
  • În sudul țării, fetele fac câte 12 noduri unei ațe, punându-și la fiecare câte o dorință. Odată dusă la îndeplinire, se va deznoda câte un nod, iar seara se va pune sub pernă, pentru a-şi visa sortitul.
  • În unele zone, femeile prepară pasca în seara zilei de miercuri, pentru ca în Joia Mare aceasta să poată fi dusă la sfinţit.
  • În această perioadă se fac focuri pentru sufletele răposaţilor. În jurul vetrei se aşază scaune şi bucate pentru ei.
  • În unele părţi, în Joia Mare se face borşul, folosit la preparatele de miel.
  • În Joia Mare este interzis sărutul. Acesta duce cu gândul la Iuda, care l-a sărutat pe Iisus chiar înainte de a fi prins de cei cărora a fost vândut.
  • Femeile nu au voie să spele rufe. Se consideră că apa scursă ar ajunge la cei morţi.
  • În Joia Mare nu se fac parastase.
  • În alte regiuni românești, femeile dau de pomană orez fiert cu prune. Prunele acestea erau tămăduitoare  pentru durerile de dinți.
  • Rudele îşi dăruiesc feluri de mâncare în străchini noi. De altfel, e bine să avem cu toţii un rând nou de haine pentru sărbători.
  • Ca să nu dea șerpii târcoale gospodăriilor, se recomandă arderea gunoaielor.
  • Peste morminte se varsă apă și se aprind lumânări.
  • Vârstnicii țin post negru până în Duminica Paştelui. 

Sper că v-am abătut puţin gândurile de la îngrijorările cotidiene. Fotografiile ne-au fost dăruite de Mihai Daniel Roşca, un prieten plecat în lumea largă.  E un moroşan stabilit în Bergamo, cum îşi spune singur. Au fost realizate la o biserică ortodoxă, dintr-un capăt de lume. Să aveţi cu toţii sărbători liniştite şi multă sănătate!  

 

Despre autor

Alina Coman
Alina Coman
Eu sunt Alina, om cald, optimist și pozitiv. Îmi cultiv în permanență o naivitate prin care văd lumea mai mult bună decât rea, iar viața mai mult veselă decât tristă. Sunt profesor de limba engleză, mamă a doi copii minunați și voluntară ca vocație. Fostul meu soț spunea despre mine că sunt “turistul nebun”, care trebuie păzit și supravegheat. Din cauza simțului meu de anti-orientare, tind să-i dau dreptate. În materie de călătorii, nu am pretenții prea mari. Simplul fapt că pornesc la drum spre oriunde, îmi aduce pe buze un mare zâmbet. Prin intermediul acestui blog mi-am regăsit pasiunea din studenție pentru scris, când, o bună perioadă de timp, mi-am făcut banii de buzunar în calitate de colaborator al unui ziar orădean.

Descoperă și alte destinații

89,000FansLike

Alătură-te comunitătii noastre!

Iți place să călătorești și consideri că locurile prin care ai trecut merită văzute și de altii? Alătura-te comunității noastre și trimite-ne impresiile tale despre lume!

Comments

LASA UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here

*