Era doar o umbrelă purtatặ de o simplă fată. O umbrelă roșie prin mulțimea gri. O făcea pe simpla fată să fie diferită, iar oamenilor nu le plăcea asta.
Începuse sa plouă în acea dimineață, deci umbrela însoţi simpla fată până la școală. Fata nu vedea că umbrelele celorlalți erau gri. Nu vedea că oamenii o arătau cu degetul, o bârfeau. Ea nu vedea nimic, niciodată, indiferent de cum era: bine sau rău. Dar pentru ea nu era o problemă. Fata avea o calitate fantastică, o calitate la fel de rară ca şi incapacitatea ei de a vedea, la fel de rară ca și umbrela ei roşie într-o lume de umbrele gri sau poate și mai rară : imaginația. Fata era capabilă să creeze cele mai frumoase povești, basme, poezii, balade. Dar nici asta nu le plăcea celorlalți. Ei credeau că era mai bine dacă ar fi văzut, dacă nu ar fi avut acel har și dacă nu ar fi avut umbrela roșie. Dar, nevăzând, fata credea că totul era în regulă. I se spunea peste tot: ,,Aruncă acea umbrelă roșie; arunc-o!’’, dar fata, neînțelegând de ce ar face așa ceva, păstra mereu umbrela. Nu-i prea păsa dacă părinții o certau sau dacă colegii o înghionteau. Trecea cu vederea că profesorii o mustrau și că oamenii râdeau de ea. ,,E doar o umbrelă!’’ își spunea. ,,Ce rău îmi poate face?’’
Dar ceilalți au insistat și insistat, până când fata luă decizia de a arunca umbrela roșie. O lăsă la un capăt de drum, mergând spre casă. Rămase acolo, o mică umbrelă roșie pe străzile cenușii. Era doar o umbrelă roșie care, în trecut, apărase de ploaia aspră o fetiță. O fetiță care, fără umbrelă, fu acceptată în societate cu brațele deschise.
Era doar o umbrelă, nu era foarte importantă. Dar era roșie într-o lume de umbrele gri ….
Ava.
Hmm. hmmm…o licenta poetica??? Sunt uluita!
Uluita? Cum asa?
E foarte frumoasa povestirea. Poate fi a oricareia dintre noi, cele sau cei – in cazul in care sunt si baieti, decid SA AIBA DRUM PROPRIU, sa-si croiasca drum… Din pacate, multe talente se pierd din cauza faptului ca cei sau cele cu un har sau mai multe cedeaza presiunii multimii, cedeaza presiunii mediocritatii. Daca ar mai fi asteptat putin, doar putin, ea, fetita cu umbrela rosie ar fi vazut cum ceilalti din jurul ei ar fi renuntat la umbrelele lor gri si si-ar fi cumparat sau confectionat ei insisi umbrele rosii.