test

Turist în ţara mea: izvoarele Oltului şi Mureşului

Am petrecut câteva zile din vacanţa de primăvară alături de două familii în comuna Suseni din judeţul Harghita. Mai aveam tichete de vacanţă al căror termen de expirare se apropia, aşa că ne-a venit mănuşă posibilitatea de a achita cazarea cu acestea. Am ales o ,,casă de oaspeţi” cochetă, cu toate dotările necesare, amenajată cu bun gust. Pentru un sejur de 4 zile am achitat 1800 lei, patru copii şi şase adulţi. Aici ne-am stabilit cartierul general, iar pe o rază de 100 de kilometri, ne-am găsit diverse obiective turistice, spre care să ne îndreptăm între două festinuri culinare. Ne burduşisem de acasă portbagajele cu sarmale, şuncă, ouă roşii, prăjituri, friptură, vin şi câte şi mai câte… În curte aveam terasă cu grătar, dar n-am ajuns să-l folosim, din pricina ploii şi a merindelor de acasă.

Izvorul turistic al râului Mureş

Se iau două maşini pline de părinţi şi copii, se pun la treabă două GPS –uri care refuză să ajungă la un numitor comun, se porneşte pe vreo două drumuri în apropiere de Gheorgheni accesibile doar cu jeep-ul, se face cale-ntoarsă, se întreabă localnici, se mai rătăceşte preţ de câţiva kilometri… iar în cele din urmă se poate bifa Izvorul turistic al Mureşului. Noi, cel puţin, cam aşa am păţit.

Imediat lângă şosea, pe teritoriul satului Izvoru Mureşului, comuna Voşlăbeni, judeţul Harghita, e amenajat şi marcat ,,izvorul turistic al Mureşului” sau izvorul Maria. E situat la altitudinea de 866 m, la poalele muntelui Greţeş. Cel adevărat, însă, trebuie căutat pe Muntele Negru, în apropiere de Vârful Fagului, la 1350 m altitudine. Noi aveam burţile pline după bucatele de Paște, aşa că ne-am mulţumit cu găluşca turistică. Toponimia râului vine din cuvintele celtice mour (mlaştină) şi acha (râu). Aşadar, traducerea ar fi ,,râu mlăştinos”.  Lungimea  râului Mureş este de este de 789 km, parcurge teritoriul ţării noastre şi al Ungariei şi se varsă mai apoi în Tisa. Se află în top trei în ţară ca suprafaţă hidrografică, după Dunăre şi Siret.

Legenda spune că odată, demult, trăiau în acest colţ de ţară un împărat şi o crăiasă, cu cei doi gemeni ai lor, Olt şi Mureş. Fraţii nu se înţelegeau deloc. Aveau firi total opuse, iar certurile lor, mari supărări aduceau părinţilor. Şi cum vorbim de un împărat, apare în poveste o luptă pentru teritorii, din care însă, tatăl nu se mai întoarce. Fraţii se hotărăsc să pornească în căutarea lui, spre încântarea mamei, care-şi vedea feciorii căzând măcar o dată de acord să facă ceva împreună. Nici nu ieşiseră din împărăţie, că sfada luă locul înţelegerii frăţeşti şi porniră în direcţii opuse. Mureş se răzgândi de la o vreme şi încercă să se întoarcă la fratele său, dar nu l-a mai găsit. Întristata crăiasă se rugă cu lacrimi fierbinţi ca fiii săi să devină nemuritori şi să se regăsească. Dumnezeu îi ascultă ruga şi îi transformă în râuri. Oltul curge agale spre sud, pe când Mureşul şovăie spre nord năvalnic şi aprig, sperând să-şi găsească fratele.   

În folclor există mai multe creaţii despre cele două râuri, în care s-a păstrat caracterul lor antagonic:

 “Mureş, Mureş, apă lină, / Trece-mă-n ţară străină / Şi-mi fă parte de hodină”. Iar despre  Olt: “Oltule, râu blestemat, / Te-ai făcut adânc şi lat, / Că vii mare, spumegat, / Şi cu sânge-amestecat”.

 

Izvorul Oltului

Nu se făcea să vedem locul de baştină al Mureşului şi să-i neglijăm fratele, Oltul. Am revenit la şoseaua principală care face legătura dintre Gheorgheni şi Lacu Roşu, iar din oraşul Bălan, am apucat-o pe un drum forestier.

Ne-am oprit din loc în loc pentru instantanee spectaculoase. Într-o parte aveam vale, în alta munţi semeţi. Prin pădure se pot observa marcaje pentru trasee turistice.  Pe alocuri se iţesc case de vacanţă sau locuinţe sezoniere. Am trecut pe lângă grupuri de turişti care făceau traseul la pas, nu cu maşina, ca noi. Ba chiar un grup urca muntele în alergare. Primul gând mi-a fost să întorc capul după ursul care-i urmărea, altfel capul meu de sedentară nu putea pricepe de ce ţi-ai supune trupul unei asemenea cazne.

Drumurile de munte pe care ne aflam fuseseră bătute de Geo Bogza în munca sa de cercetare premergătoare scrierii ,,Cărţii Oltului”. În reportajele sale literare, Bogza urmăreşte cursul apei de la izvor, până la vărsarea în Dunăre. 

După câţiva kilometri, am ajuns la un platou pe care se înălţa o capelă. Am citit pe panourile informative că ne aflam în Pasul Covaci Peter, Munţii Giurgeu. La vreo 100 de metri, am găsit locul marcat ca fiind Izvorul Oltului. Numele râului provine din denumirea daco-getică ,,Alutus” sau cea latină ,,Aluta”. Pe piatra de lângă izvor, la altitudinea de 1261, 476 m, am găsit inscripţionate coordonatele geografice.

Greu de crezut cum şuvoiul subţire devine năvalnic şi impresionant în vale. Oltul se întinde pe o lungime de 615 kilometri. Pe albia sa sunt amenajate vreo 20 de lacuri de acumulare, iar apele sale colectaează cursurile a 80 de afluenţi.  

Ne-am trecut în cârcă unul pe altul peste firicelul de apă, amintindu-ne de cântecul ,,Mă dusei să trec la Olt”, făcut celebru de unica Maria Tănase. O fi fost vorba de Oltul mai mare, că aici nu ne-a cerut vreun podar un zlot şi nici prea voinicel nu trebuia să fii ca să-ţi poţi trece mândra-n spinare.

Bucuroşi că am reuşit să dăm de obârşia a două dintre cele mai importante râuri din ţară, am plecat spre alte aventuri, despre care vă voi spune într-un alt episod.

         

Despre autor

Alina Coman
Eu sunt Alina, om cald, optimist și pozitiv. Îmi cultiv în permanență o naivitate prin care văd lumea mai mult bună decât rea, iar viața mai mult veselă decât tristă. Sunt profesor de limba engleză, mamă a doi copii minunați și voluntară ca vocație. Fostul meu soț spunea despre mine că sunt “turistul nebun”, care trebuie păzit și supravegheat. Din cauza simțului meu de anti-orientare, tind să-i dau dreptate. În materie de călătorii, nu am pretenții prea mari. Simplul fapt că pornesc la drum spre oriunde, îmi aduce pe buze un mare zâmbet. Prin intermediul acestui blog mi-am regăsit pasiunea din studenție pentru scris, când, o bună perioadă de timp, mi-am făcut banii de buzunar în calitate de colaborator al unui ziar orădean.

Descoperă și alte destinații

85,800FansLike
2,070FollowersFollow

Alătură-te comunitătii noastre!

Iți place să călătorești și consideri că locurile prin care ai trecut merită văzute și de altii? Alătura-te comunității noastre și trimite-ne impresiile tale despre lume!

Comments

LASA UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here

*