Nu-i deloc simplu sa alegi atunci cand te hotarasti sa petreci un concediu in Grecia. Pentru ca este vorba de tara zeilor si a legendelor Olimpului care isi ofera turistilor plajele scaldate de apele limpezi a patru mari: Mediterana, Egee, Ionica si Marea Cretei. Pentru ca aici, inca din mileniile 3-2 i.Hr. s-au dezvoltat doua civilizatii stralucitoare – cea minoica in Creta si cea eladica in Grecia continentala. Pentru ca peste tot intalnesti ruinele marete ale templelor antice si incomparabile monumente bizantine. Pentru ca exista Meteora. Si, nu in ultimul rand, pentru splendoarea alba si albastra a insulelor. Grecia are cam 3000 de insule si insulite si fiecare este unica in felul ei, iar ca sa spui ca una este mai frumoasa decat cealalta, deja comiti un sacrilegiu, cred.
A fost greu, dar am ales, pana la urma, pentru vara aceasta sa ne plimbam prin doua dintre insulele arhipelagului Cicladelor: Naxos si Santorini – prima este cea mai mare dintre ele si cea mai verde, cu livezi de lamai si maslini, iar cea de a doua este, spun unii, cea mai romantica insula din lume iar altii, ca este cea mai frumoasa dintre insulele grecesti. Cu certitudine va pot spune ca, sa navighezi in craterul vulcanului pe jumatate scufundat, inconjurat de culmi rosiatice cu deschidere spre marea de un albastru ca cerneala, este ca si cum ai fi intr-o film cu adancuri albastre de un calm straniu si o liniste din alta lume.
Cum ajungi in Atena
O sa incep prin a va spune despre drum si alte detalii “tehnice” si plictisitoare, dar utile, poate: am plecat din Bucuresti cu o cursa Ryanair intr-o sambata la ora 19.15, iar la ora 21 eram in Atena. Pret bilete 138 euro: 2 persoane round trip, cu un bagaj cala de 20 kg si doua bagaje cabina de 10 kg.
In Atena se mai poate ajunge cu Tarom si Aegean, in functie de ziua in care se doreste (doar Tarom are zboruri zilnice) si desigur, in functie de pret. Mai exista si variante de autocar, zilnice, care pentru 60 de euro te duc la destinatie in aproximativ 20 de ore. Ar mai fi si un tren din Bucuresti dar cu schimb in Salonic. Pretul ajunge la aproximativ 140 de euro de persoana, dus intors. Undeva pe la sfarsitul povestilor cicladice veti intelege aceasta scurta completare a mea despre transporturile alternative!
Transport local
Pentru ca a doua zi foarte devreme, adica la 7.25 plecam cu ferryboat-ul din Pireu, ne-am gandit ca cel mai bine este sa ne cazam la un hotel din zona portuara. Din Atena catre Pireu se poate merge cu autobuzul X96 – pret bilet 6 euro/pers/sens; cu minibusul – sunt curse private, minim 6 pasageri, taxa aprox 100 euro; cu taxi – cca 50 euro sau cu metroul. Castigator a fost metroul de 21.30, pentru ca ne-am recuperat foarte repede bagajul, am urmat indicatoarele catre statie si cu cateva minute inainte de plecarea trenului ne cumparam biletele: 10 euro/pers. Din aeroport pleaca Linia 3 de metrou (sau Linia Albastra) care se schimba la statia Monastiraki si se trece pe Linia 1 (linia Verde) care duce catre Pireu, iar calatoria dureaza aproape o ora. Mi s-a parut comod cu metroul, pentru ca ambele statii – atat cea din care am plecat, cat si cea unde am coborat – fiind cap de linie, nu aveam cum sa gresim, in interiorul vagoanelor este afisaj electronic unde se indica statia care urmeaza, in plus sunt harti si indicatoare peste tot, deci ne-am orientat foarte usor.
A urmat un somn profund, iar a doua zi pe la 6 dimineata a sunat desteptarea. Hotelul l-am ales pe criteriul curat, decent, baie proprie, comentarii pozitive pe Booking si aproape de metrou/port: Eva Hotel, 30 euro/dubla – la cinci minute de port.
Ferry
Sunt mai multe companii care au curse zilnice catre Insulele Ciclade, iar preturile biletelor depind de viteza ferryboat-urilor. Noi am ales compania Blue Star Ferries si am cumparat online biletele pentru toate cursele: Pireu-Naxos: 47 euro / 2 pers, Naxos-Santorini: 49 euro / 2 pers si Santorini-Pireu: 47 euro / 2 pers. La toate aceste bilete a fost inclusa o taxa de 7 euro/rezervare pentru ca am facut operatia online, deci daca le-am fi cumparat de la fata locului teoretic ar fi fost ceva mai ieftin, dar nu am vrut sa riscam si sa nu mai gasim locuri. In afara de asta, am vazut turisti care cumparau biletele local si au platit 40 euro/pers, ceea ce ma face sa cred ca cei 7 euro au meritat a fi investiti! De asemenea, confirmarile online de plata trebuiesc preschimbate in bilete in oricare port, pentru ca altfel nu sunt acceptate la imbarcare. Conditiile pe vapoare sunt excelente: zone libere pe puntea exterioara (chiar pe doua nivele) amenajate cu masute, scaune, banchete: prize pentru incarcarea diverselor device-uri; zona de bar de unde se pot servi bauturi racoritoare, bere sau sandvisuri; chiar si acces la internet wi-fi, dar contracost.
Arhipelagul Cicladelor
Dupa aceste detalii logistice, revin la vacanta noastra si o sa va povestesc putin despre Arhipelagul Cicladelor: se afla in partea centrala si de sud a Marii Egee si sunt peste 200 de insule, in general de mici dimensiuni – dar din ele doar 24 sunt locuite, iar numarul total al populatiei nu depaseste 100.000 de locuitori. Au fost populate inca din 6000 i.Hr., iar prin mileniul al III-lea a existat o civilizatie foarte puternica, cu o cultura fascinanta – erau dezvoltate artele frumoase, mestesugurile si comertul, urme ale acestei civilizatii intalnindu-se in toate insulele. Numele Cicladelor vine din grecescul “kyklades” – cerc, roata – si se refera la forma rotunda a arhipelagului care inconjoara, parca spre a proteja, insula sacra Delos – centrul spiritual al lumii antice grecesti, locul de nastere mitic al zeitei Artemis (Diana) si a zeului Apollo. Dar pentru ca suntem pe pamantul zeilor, trebuie sa aflam si ce spun legendele si ele zic asa: ca Poseidon, zeul marii, a fost atat de suparat din cauza comportamentului nimfelor Ciclade, incat le-a transformat in insule. Indiferent cum s-au format, sunt de o frumusete care te copleseste: case de un alb stralucitor aruncate pe crestele dealurilor, uneori parand ca se afla intr-un echilibru instabil de parca ar urma sa alunece catre mare, contrastand cu acele cupole albastre ale bisericilor, iar pe fundal stancile aride, cu pete de verde pe alocuri, cu un cer ireal de albastru si cu marea intunecata precum cerneala care imbratiseaza totul de jur imprejur.
Naxos
Am ajuns in Naxos dupa un drum de 5 ore cu ferryboat-ul, timp in care ne-am incantat ochii cu linistea si calmul Marii Egee, incercand sa localizam pe harta insulitele pe langa care am trecut. De ce am ales-o pe aceasta? Pentru ca este cea mai mare insula a arhipelagului – si a zecea a Greciei. Pentru ca este atipica intre ciclade, care sunt aride si au putina vegetatie, Naxos este verde, este impadurita si are pamanturi fertile, foarte bune pentru agricultura. Pentru ca are un relief muntos de-a dreptul spectaculos, cu creste si formatiuni stancoase asemanatoare Muntilor Ciucas ai nostri si vroiam sa facem o mica incursiune spre cel mai inalt varf – Zas (Zeus) care are, ce-i drept, doar 1003 metri iar in drum sa vedem si pestera in care a fost crescut Zeus.
Pentru ca, din nou atipic, are plaje nisipoase si unele chiar foarte intinse iar statiunile sunt cochete, cu hoteluri mici si studiouri care respecta arhitectura tipic cicladica.
Pentru ca in capitala, Naxos Town – Chora, este un mic cartier numit Old Town – un labirint de case si ziduri de castele venetiene (timp de 300 de ani aici a fost un mare Ducat Venetian), de biserici post-bizantine, de ruine cicladice din Evul Mediu. In fosta Scoala Franceza ridicata pe metereze a fost elev Nikos Kazantsakis, autorul celebrului “Zorba Grecul”.
Pentru ca are sate de munte traditionale si autentice, unele foarte putin vizitate de turisti – de unul dintre ele m-am indragostit pe loc si iremediabil. Pentru ca a fost centrul Civilizatiei Cicladice arhaice. Pentru ca are o istorie bogata si un trecut captivant. Pentru ca a fost una dintre primele insule unde s-a folosit marmura naturala – intr-unul dintre satele vizitate stradutele erau pavate cu marmura. Pentru ca….. dar ma opresc aici cu argumentele, sperand ca pe parcursul povestii sa descoperiti si dumneavoastra suficiente motive pentru a petrece o vacanta aici. Va garantez ca nu va veti plictisi!
Santorini
A doua, nu… scuzati afrontul, cealalata insula aleasa a fost Santorini si era evident, pentru ca este, din ce am observat, reprezerntativa pentru Ciclade, pentru insulele grecesti in general si poate chiar pentru Grecia. Tot citind si documentandu-ne pentru vacanta aceasta am gasit diverse topuri de genul “most beautiful island”/”most scenic island”/”iconic island” – ei bine, din nici unul nu lipsea Santorini, in toate era in top 10 si destule o desemnau chiar cea mai frumoasa.
Deci, evident a fost Santorini – pentru ca vroiam sa traim acele senzatii de neuitat despre care citeam: plimbarea cu barca in golful creat de forma de semiluna a insulei, la baza peretilor de stanca rosiatica aproape verticali in varful carora abia se zaresc oraselele cu multimea de case albe; sa ne plimbam la marginea Calderei si sa admiram marea albastra care pare ca vine de undeva din adancul pamantului si apoi ti se ofera, intreaga, privirilor; si, bineinteles, sa admiram cel mai frumos apus de soare din lume din cel mai celebru loc de vacanta din Grecia – din Santorini, insula renascuta in urma unei uriase catastrofe naturale.
[fb_button]
Bună ziua! Da, sunt destule companii care au zboruri în Santorini, printre ele și Ryanair. Iar uneori are prețuri foarte bune din Atena. Noi am ajuns acolo din Naxos, cu ferryboat, de aceea nu am menționat în articol decât despre aceasta variantă de transport. Va mulțumesc pentru precizare si vă mai aștept pe blog!
Noi am ajuns in Santorini tot cu Ryanair din Atena.