“Case din biscuti”, fatade vesele si colorate, piatete pline de terase si trasuri care plimba turistii pe stradute pavate cu piatra cubica… Bruges…
Imaginile astea idilice mi se perindau de mult timp prin fata ochilor. Si desi am ajuns de nenumarate ori la mica distanta, niciodata nu mi-am fortat limitele pentru a ajunge si in oraselul meu de poveste.
Pana acum. Odata ajuns in Brussels si avand mai bine de o jumatate de zi libera, am decis ca este momentul “sa fac” sa se intample. Casa de bilete, bilet de tren din aeroportul International Brussels pana in Bruges si retur in aceeasi zi spre capitala Belgiei. 30.5 euro. Ieftin nu e, dar nici nu te baga in faliment. Mai putina bere sau ciocolata si mai multe senzatii pentru minte si mai ales pentru suflet!
Ma tot intrebam de ce nu facusem asta inainte iar In momentul in care trenul a parasit terminalul iesind la lumina, mi-a venit un prim si probabil cel mai important raspuns: vremea? Mereu era mohorat si ploios. Asa era si acum dar asta nu avea sa ma impiedice. Aveam chiar planuri mai mari decat “o tura” de Bruges. Cele 45-50 de minute in tren trec cat ai clipi asa ca nu iti ramane decat sa iesi din gara, sa deschizi umbrela (foarte probabil) si sa te indrepti spre centru.
Bruges
In mai putin de 10 minute ajungi in centrul orasului si indiferent de conditiile meteo, nu iti pare rau, nu pe degeaba Bruges este catalogat mai in fiecare an ca “cel mai frumos oras belgian”. Nu bag mana in foc ca e chiar cel mai cel, dar frumos este!
Patrimoniu UNESCO, centrul orasului a pastrat tot ce trebuia pastrat: arhitectura, canale, stradutele pietruite ba chiar atmosfera de demult as indrazni sa zic. In rest nu am de gand sa va recomand ce si cum sa vizitati deoarece nu ar avea sens.
Zona nu este foarte mare, oriunde te-ar duce pasii ai ceva de vazut si de admirat: biserici, turnuri, muzee, magazine, stradute care mai de care mai interesante, canalele cu barcute pentru turisti, tonete cu vestitii cartofi prajiti belgieni, braserii, expozitii, magazine pentru toate gusturile. Grija mare insa la buzunare! Nu la hotii de buzunare ci la preturi, care trebuie spus, nu sunt tare “prietenoase”.
Daca veti vizita orasul pentru mai mult de o zi, nu strica sa aruncati un ochi peste oferta de Brugges City Card, care va ofera acces mai mult sau mai putin gratuit la cele 26 de muzee, o plimbare pe canale, bus si reduceri la concerte, parcare, închiriere biciclete. 47 de euro este pretul unui card valabil 48 de ore si 53 euro pentru cel valabil 72 de ore. Info complet aici.
Din punctul meu de vedere Bruges e un oras care se viziteaza “fara harta” deoarece mai devreme sau mai tarziu vei ajunge cam peste tot. Zona de centru o faci in cateva ore de la Nord la Sud si de la Est la Vest, sunt doar cativa km patrati. Daca esti un vizitator infocat, care nu vrea sa rateze nimic, iti va lua mai mult de o dupa amiaza, dar asta nu ar trebui sa fie o problema.
Gent
Planul era – ca indiferent de vreme – in drumul spre Brussels, sa cobor pret de cateva ore si in Gent. Ce mai conta ca pretul care il platisem pentru Bruges era deja destul de mare… Si nu ma refer la bani ci la cantitatea de apa care imi imbibase hainele! Eu eram fericit, era suficient. Asa ca, ce mai pierdem vremea? Gara, tren (trenurile Bruges – Brusseles circula cam din 30 in 30 de minute iar durata calatoriei este de aproximativ 1 ora) si dupa vreo 20 de minute am ajus in gara centrala care poarta numele Gent Sint Pieters.
De aici fie o iei la pas spre centru, fie te urci in tramvaiul nr. 1, directia de mers Brielken. Biletul costa putin peste 1 euro, poate fi achizitionat de la automatele din statii sau de la conductor.
Calatorul din mine dorea sa vada cat mai mult, ce mai conta ca hainele nu se uscasera inca si afara inca “picura”? Zis si facut, urmarind semnele care indicau centrul am umblat mai bine de o ora si in afara unor strazi mai mult decat plictisitoare si a canalului cu cateva barci, nu am vazut nimic. Incepusem sa regret ca nu am mai stat in Brugges, ba chiar ma gandisem sa renunt si sa ajung mai devreme in Brussels. Nu ma intrebati de harta… La mine cu sau fara harta e fix la fel: zero, nada, niente…
Gata, eram hotarat sa fac cale intoarsa spre gara dupa primul colt. Ce naiba e cu orasul asta in care te iei dupa indicatoare si ajungi nicaieri, bombaneam in drum spre capatul strazii… Acolo insa, in fata ochilor, mi se arata in toata splendoarea “ploioasa”, ORASUL…
Incepeam sa ma socotesc vinovat si sa imi fac mea culpa fata de Gent! Uitasem de ora pierduta si de ploaia care a`naibii, nu se oprea. Eram intr-un basm si incepusem sa realizez ca de fapt visul meu era despre Ghent nicidecum despre Bruges. Oameni buni, totul exceptional, nu stiam incotro sa ma mai uit! O luam intr-o directie si dupa cativa metri schimbam sensul atras de alte si alte minunatii!
Eram de-a dreptul fascinat si incercam sa imi imaginez cu ar arata minunatiile astea intr-o zi de vara, cu soare…
Nici aici nu am sa iau la rand obiectivele care “trebuie” vizitate. E suficient sa ajungeti aici si sa intrati unde va trag ochii si sufletul. Nici nu mai stiu unde am intrat si unde nu, cert e ca cele 3 ore de la momentul “descoperirii” au trecut cat ai zice peste.
Am ramas profund impresionat de castelul Gravensteen (aflat unde altundeva daca nu in buricul tagului), resedinta a contilor de Flandra pana prin secolul XIV, apoi judecatorie, inchisoare, fabrica si acum, desigur, muzeu. Se poate vizita contra unei taxe de 10 euro.
Citisem undeva ca la finele secolului XIX se pusese serios problema demolarii sale. Cred ca in vremea aceea orasul Gent era condus de stramosii PSD, altfel cum sa treaca cuiva prin cap o asemenea grozavie…
Si ca sa dam cezarului ce-i al cezarului mentionand si Belfort (turn cu clopote) – 91m, construit in jurul anului 1313, simbolul independentei si autonomiei medievale (si nu numai) a orasului Gent. Desi la o prima vedere ar parea sa aiba legatura cu biserica, nu are. Asta deoarece acest gen de turnuri, destul de des intalnita in Belgia sau Franta, sunt constructii civile care aveau rol de observatie si atentionare (populatia era notificata cu ajutorul clopotelor).
Nu ar mai fi prea multe de spus decat, de repetat, iar si iar, ca oraselul asta, al treilea ca marime din Beligia ma lasase cu gura cascata. Ce Bruges, ce Brussels? Incepeam sa inteleg cum prin secolul XIII, aici se afla al doilea oras al Europei dupa Paris! Da, ati citit bine!
In drum spre gara, facand slalom printre biciclisti (mult prea multi), ma gandeam sa gasesc un local in care sa incerc waterzooi, mancarea traditionala a locului: supa de peste fiert in zeama lasata de scoici, plus morcov, ceapa, cartofi si smantana. Unii fac si cu carne de pui dar asa e doar o gluma rasuflata…
Am gasit un singur local in care serveau dar, sincer, pretul mi s-a parut mai mult decat exagerat: 22 euro pentru o zeama, multam fain… Stiu, unii vor zice ca mananci o data in viata si ca pretul ofera mai mult decat o supa: ca e o experienta, ca e parte a vizitei, a calatoriei, etc. OK, multumesc tuturor, dar gusturile in materie de alegeri si le face fiecare dupa cum considera. Hai mai bine sa vedem cateva poze cu centrul orasului 🙂
In trenul spre Brussels ma gandeam cat de mult conteaza in ziua de azi marketingul si cum orasele de genul Gent raman ascunse pentru atat de multi turisti sau calatori. Si cate or mai fi de acest gen… Brussels si Bruges se bucura desigur de o faima mai mare si asta se vede cu ochiul liber pe strada: mii de vizitatori pe la fiecare colt, preturi ca si la Paris, ce mai, o adevarata industrie dezvoltata pe spatele turistului.
Daca ajungeti in Brussels sau planuiti o vizita aici, va sugerez din toata inima sa nu va lasati vrajiti doar de capitala Europei si sa alocati macar o zi celor doua orase. Va promit, nu veti regreta!
Urmareste mereu pagina noastra de Facebook pentru a fi la curent cu toate noutatile care se intampla in lumea calatoriilor! Sa calatorim mai mult, mai ieftin, mai bine!
