Pentru mine Moldova este o destinație de suflet. În urmă cu cinci ani am fost nași de cununie la prietenul meu din copilărie, iar de atunci, încercăm să ne vedem cât se poate de des. Despre capitala Moldovei v-am povestit deja aici.
Așadar, când am primit invitația din partea Federației Patronatelor din Turismul Românesc și a Agenției de Investiții din Republica Moldova, autoritate de implementare a politicilor de stat în domeniul turismului, bucuria mea a fost dublă.
Scopul acestui demers este cunoașterea și promovarea rutei cultural turistice ,,Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”, traseu dezvoltat în comun de cei doi parteneri.
Proiectul e suma efortului conjugat din ultimii ani dintre Republica Moldova și România, iar planul este să coopteze în acest demers și Ucraina și Turcia. Astfel, ar putea beneficia de statutul și avantajele unei rute transfrontaliere, care prevede participarea a minim trei state. E prima rută de acest fel din spațiul Carpato-Danubiano-Pontic și cuprinde 30 obiective turistice de pe ambele maluri ale Prutului, legate istoric de numele Marelui Voievod.
Traseul propus are o întindere de 2000 de kilometri, străbate 18 localități din România, 11 din Moldova, 13 domenii viticole, cetăți fortificate, muzee și mănăstiri ctitorite de Ștefan cel Mare. Ruta cultural-turistică „Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt” poate îmbina perfect enoturismul, turismul ecumenic, de aventură, de relaxare, cultural istoric, agroturismul…
Prima surpriză a fost la cazare, când am intrat în holul hotelului Jolly Alon și mi-a făcut cu ochiul un pian din hol. Poziționat strategic în centrul orașului, hotelul oferă condiții optime pentru seminarii, întâlniri de afaceri, team building-uri, dar și pentru citybreak-uri.
Dotat cu restaurant select, centru spa, piscină și săli de conferințe, ,,Jolly Alon” se ridică la standardele oricăror pretențioși. Următoarea surpriză a fost în momentul în care mi-am cunoscut colegii de info trip. Onorantă asocierea cu nume iconice din industria ospitalității, reprezentanți de agenții de turism, asociații, patronate, politicieni, creatori de conținut, ghizi, jurnaliști sau bloggeri consacrați!
La cina festivă am avut o prezentare a vinurilor și a domeniului viticol ,,Castel Mimi”. Programul a fost foarte condensat, nu a fost posibilă o deplasare în satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, unde se află localizat unicul castel vinicol din Republica Moldova, construit în secolul al XIX lea, restaurat și redat circuitului turistic în 2016. Inclus în top 15 ,,cele mai frumoase vinării din întreaga lume”, castelul își revendică o vizită exclusivă.
Conacul Manuc Bey
Știați că ,,Hanul al lui Manuc” din București cântat de Pasărea Colibri are un corespondent în Republica Moldova? E vorba de același proprietar, Manuc Bei (Manuc Mârzaian), care în anul 1817 achiziționează o moșie în orașul Hâncești din Republica Moldova. Urmașii săi înalță mai multe edificii, care acum constituie complexul istorico-arhitectural Manuc Bey, înscris în Registrul monumentelor de cultură al Republicii Moldova.
Palatul lui Manuc, Casa vechilului, Clădirea contesei, Castelul de vânătoare, Turnul de veghe sunt restaurate sau în curs de renovare și fac parte din ansamblul muzeal deschis publicului larg.
Construit în stil francez, cu elemente arhitecturale valoroase, conacul a trecut de-a lungul istoriei prin proprietăți și funcționalități diferite. Până să fie definitivat în forma în care azi își primește turiștii, a găzduit o școală de mecanizare, un colegiu de construcții, a trecut în 1986 prin zdruncinăturile unui cutremur devastator sau a indiferenței vremelnicilor proprietari.
Vizita prin palat te transpune în vremuri demult trecute. Poveștile cu prințese și accesul în iatacurile acestora incită imaginația oaspeților. Încăperile sunt mobilate în stilul vremii, însă cele mai valoroase exponate originale sunt mutate în alte muzee. Există elemente tipice unui palat care se respectă, cum ar fi tuneluri ascunse, legende, grădină, conspirații dușmănoase, galerii subterane care comunică cu orașul, morți suspecte sau un loc magic, care îndeplinește 3 dorințe.
Muzeul istorico-etnografic a fost amenajat în Castelului Vânătoresc și include peste 20.000 de exponate. Am mai zăbovit preț de câteva fotografii și am pornit spre alt obiectiv inclus pe ruta cultural-turistică „Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt”, Acony Winery.
Ascony Winery e o vinărie tânără, modernă, înființată în 1994. E situată în localitatea Puhoi, raionul Ialoveni și funcționează ca o afacere de familie. În complexul vinăriei a fost recreată atmosfera dintr-un sat moldovenesc tradițional. Cele douăsprezece case construite din piatră în stil rustic, acoperite cu stuf, oferă turiștilor 20 de camere prevăzute cu toate facilitățile unor unități de cazare moderne.
Suprafața cultivată cu vie se întinde pe 600 de ha, la o distanță de nici 10 kilometri de sediul central. Soiurile cultivate cum ar fi Merlot, Cabernet-Sauvignon, Chardonnay, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel, tehnologia performantă și tradiția păstrată de generații, sunt garanția unor produse de calitate.
De altfel, în anul 2015, Vinăriei Ascony i-a fost decernat premiul ,,cea mai bună companie vinicolă”. Turul ghidat prin toate departamentele de prelucrare, îmbuteliere și păstrare a culminat cu un festin culinar în restaurantul complexului. Nu au lipsit bucatele tradiționale, plăcintele cu varză, cartofi sau cu brânză -carte de vizită pentru orice gospodină moldoveancă. Și degustări de vinuri din belșug.
Cel mai mult mi-a plăcut gama de vinuri ,,Uneori”. Lansate în 2018, vinurile ,,Uneori” au etichete inscripționate cu mesaje haioase sau motivaționale. M-a cucerit găselnița de marketing și vă las aici câteva dintre ele:
,,Uneori e acum ori niciodată.”
,,Uneori acolo unde ești, se află lumea întreagă.”
,,Uneori îți scoți pantofii și dansezi până în zori.”
,,Uneori o singură clipă valorează mai mult decât un an întreg.”
,,Uneori trebuie să fii propriul tău erou.”
Tiraspol
Pentru a vizita următorul obiectiv turistic din program, am trecut pe partea stângă a Nistrului, în statul separatist autoproclamat încă din 1991, „Republica Moldovenească Nistreană”. Denumirea oficială de la Chișinău este de ,,Unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului”. Am avut nevoie de pașaport, însă formalitățile de la vamă nu au durat prea mult.
Capitală a Transnistriei, Tiraspol văzut din autocar pare a fi un oraș prosper, din loc în loc vegheat de ,,pacificatori”. În fața ,,Casei Guvernului”, Lenin e așezat pe un soclu, la loc de cinste. Pe alocuri, apar simboluri ale regimului comunist, ca secera și ciocanul, care au creat în mintea mea asocieri cu amintiri din copilărie, când am purtat eșarfa de pionier.
Dacă sunt fani ai regimului comunist, se pare că aici e locul ideal pentru a scăpa de nostalgii. Pentru panourile publicitare și afișajul stradal e folosit alfabetul chirilic. ,,Sheriff” e un laimotiv care se regăsește pe stadion, stații de benzină, supermarketuri, televiziune, fabrici, restaurante, telefonie mobilă, practic pretutindeni. Cu o monedă proprie nerecunoscută nicăieri altundeva, o echipă de fotbal celebră FC Sheriff Tiraspol, care a bătut recent Real Madrid, e un loc aparte…
Știați că au monedă proprie, ruble transnistriene? Inedit e că au monede din plastic, create special pentru nevăzători. Arată ca niște jetoane de la jocurile copiilor mei. Mi-au amintit de token-urile primite la concerte, de pe vremea antepandemică.
Cetatea Tighina
E localizată în orașul învecinat cu Tiraspolul, Tighina. Cetatea de pe malul Nistrului e atestată documentar din secolul al XIV lea, deși se speculează că ar fi fost construită de genovezi cu două secole în urmă. A fost renovată recent și își așteaptă vizitatorii cu porțile deschise.
Cetatea Tighina a ocupat de-a lungul timpului rol strategic, aflându-se la confluența unor drumuri comerciale, pe un mal înalt al Nistrului, motiv pentru care a primit și denumirea Binder. Asupra sa și-au pus amprenta domnitorii Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru cel Bun, Antioh Cantemir… De-a lungul istoriei a îndeplinit mai multe roluri: vamă domnească, edificiu de apărare militară, reședință de raia turcească, complex locativ, cazarmă pentru soldații ruși, acum complex muzeal.
O vizită la cetatea de azi oferă turiștilor ocazia de a arunca o privire la condițiile de trai din veacurile trecute. Într-o zonă a cetății sunt recreate scene din bătălii, cu manechine, unde sunt expuse artefacte și arme. O trecere în revistă a metodelor de tortură medievale, te va face recunoscător pentru viața în mileniul III, fie ea cu metehnele modernității.
Orice turistă se poate visa prințesă, făcându-și o poză lângă caleașca din curte. Însă niciuna nu ia în calcul că domnițe erau câteva, pe când slujnice erau cu duiumul. N-am rezistat tentației de a încerca ghilotina. Și iar mi-a trecut prin minte că existau vremuri în care exprimarea unui punct de vedere divergent cu direcțiile dictatoriale te putea scurta de cap.
Catapulta mi-a amintit de episoade din Road Runner. Prin crenelurile turnurilor de apărare am admirat cursul șerpuit al Nistrului. Am mai dat o raită prin parcul care o înconjoară și fuguța, fuguța la autocar. Mai aveam de descoperit atracții ale frumoasei Moldove iubite de soare.
Mileștii Mici
,,Combinatul de vinuri de calitate Mileștii Mici ÎS” se află la o aruncătură de băț de Chișinău, în satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Doar 30 de kilometri despart capitala de acest colos care poate sta pe orice podium mondial al producătorilor de vinuri. Vorbim de o întreprindere de stat specializată în producerea, păstrarea și comercializarea vinurilor. În vremurile bune îi treceau pragul 25.000 de vizitatori anual, număr care sperăm să fie egalat și depășit odată cu relaxarea măsurilor sanitare impuse de pandemie.
Încă de la intrarea în curte, privirile vizitatorilor sunt confiscate de două fântâni arteziene care reproduc umplerea unor pahare cu vin roșu sau alb, după preferințe. E în zadar să reziști tentației de a simula măcar într-o poză că golești un pahar de aproape un metru. Odată satisfăcută damblaua, ne-am încolonat disciplinat pentru călătoria cu trenulețul electric sau cu bicicletele pe străzile subterane ce poartă nume ca: “Muscat”, “Cabernet Sauvignon”, ,,Fetească”, “Pastoral”, “Chardonnay”…
Beciurile de la Mileștii Mici au fost amenajate în anii ’70, când, în urma exploatării calcarului pe o suprafață de 200 de kilometri, cineva a intuit imensul potențial pentru maturarea vinului. Galeriile sunt săpate la adâncimi care variază între 30-85 metri. Temperatura constantă de 12°C – 14°C și umiditatea de 80% – 85% sunt premisele ideale pentru ca vinul să se simtă în paradis.
Pe 55 de kilometri, la Mileștii Mici sunt amenajate galerii și depozite care le-au adus locul în Cartea Recordurilor. Din anul 2005, colecția de vinuri păstrată în galeriile subterane de la Mileștii Mici a intrat în “Guinness Book”, la categoria “Cea mai mare colecție de vinuri de calitate păstrate în sticle” și “Cea mai mare lungime a galeriilor subterane artificiale”. Aici se află o colecție de vinuri exclusive vechi, parte a Patrimoniului Cultural-Național al Republicii Moldova, ascunse într-o peșteră secretă, care a supraviețuit prohibiției din perioada sovietică.
,,Colecția de aur” este cireașa de pe tort. Cuprinde 1,5 milioane sticle de vin “Pinot”, “Riesling”, “Traminer”, “Muscat”, “Feteasca”, “Dnestrovskoe”, “Milestskoe”, “Codru”, “Trandafirul Moldovei”, “Auriu”… Sunt așezate în ,,caze” sau ,,case”, firide special proiectate pentru fiecare sticlă în parte. Ca într-o imensă ,,bibliotecă pentru vinuri”, fiecare cază are notată pe o plăcuță denumirea, anul și numărul de sticle disponibile.
Oricine își poate închiria un astfel de spațiu, pentru propria colecție de vinuri. Mari personalități își țin aici prețioasa licoare. Prețul de 300 de euro/an nici nu mi s-a părut astronomic. Cea mai valoroasă sticlă datează din anul 1969 și costă vreo 500 de euro.
La Mileștii Mici nu doar se păstrează vin, ei sunt și producători renumiți. Exportă în Japonia, China, Taiwan, România, Cipru, Australia, Olanda, Danemarca, Finlanda… Vinurile de aici și-au confirmat valoarea în timp, înregistrând un palmares impresionant: International Wine Contest Bucharest 2017 – argint pentru Rosé IGP; Concours Mondial de Bruxelles 2019 – aur pentru Negre de Mileștii Mici 2011; Asia Wine Trophy 2019 – aur pentru Negre de Mileștii Mici 2011 și argint pentru Merlot IGP; Concours Effervescents du Monde 2018 – argint pentru vinul spumant alb brut ”Mileștii Mici”… În anul 2015, cunoscuta revista Playboy a inclus vinăria Mileștii Mici în 2015 în ,,topul celor mai tari locuri din lume unde merită să deguști vin”. Cine suntem noi să contrazicem celebra revistă cu iepurași?
Trenulețul turistic oprește din loc în loc pentru a debarca vizitatorii în locuri strategice și pentru a primi explicații de la personalul calificat. Pupilele turistice prind a se mări când treci pe lângă uriașe butoaie de stejar a căror capacitate variază între 600-2000 de decalitri. E amenajată o cascadă săpată în piatră care reproduce un râu de vin alb. O secundă m-am întrebat fanteziile a câtor generații o fi îndeplinit aceasta în momentul în care a fost realizată?!
Ne-am încheiat seara în salonul de degustare, la o masă uriașă la care am încăput vreo 40 de persoane. Am avut și lăutari, mâncăruri tradiționale, pahare niciodată goale și multă voie bună. De la magazinul de prezentare ne-am achiziționat dulciuri, cosmetice pe bază de extract de struguri, vinurile preferate și am refăcut calculele despre cât vin se poate trece legal la graniță sau care e capacitatea fiecăruia de a goli surplusul sub ochii vigilenți ai vameșilor. Nu era momentul ideal pentru calcule. După o privire aruncată în coșurile de cumpărături ale colegilor mei, mi-am dat seama că ,,patru litri de alcool” nu înseamnă ,,cinci sticle de vin” după masa de pomină și licorile magice băute.
Am adormit visând la cât de norocoasă sunt că am avut ocazia să hoinăresc prin cele mai mari galerii de vin de pe Terra. Dar despre aventurile din ziua următoare, vom auzi într-un nou episod.
