Rusaliile in traditii si obiceiuri romanesti

Azi se sărbătoresc Rusaliile. V-aţi întrebat care este semnificaţia acestei sărbători?

Rusaliile încheie lanţul sărbătorilor pascale, începute în urmă cu 50 de zile, odată cu Învierea. ,,Duminica Mare”, ,,Rusaliile” ,,Cincizecimea”, cum mai este numită în popor, reprezină pogorârea Sfântului Duh peste apostoli sau ziua de naştere a bisericii creştine.

Marele eveniment religios e astfel descris în Noul Testament, capitolul 2, versetele 1-11: “toți apostolii erau adunați la un loc și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi”.

Nu voi insista asupra conotaţiilor religioase ale acestei sărbători, nu sunt cea mai potrivită persoană pentru acest aspect.

Am să mă aplec asupra unor datini, superstiţii şi rânduieli populare care vin din negura timpurilor. Unele sunt păstrate şi în vremurile noastre, altele au rămas în amintirile bunicilor, în muzee sau în slovele unor cărţi.

M-au surprins credinţele populare şi simbolistica etnografică din preajma acestei sărbători străvechi.

• Sărbătoarea e ţinută de creştinii ortodocşi si greco-catolici. Durata sărbătorii diferă de la o zonă geografică la alta: dacă în Transilvania vorbim de 3 zile, în Moldova Rusaliile ajung la 7 zile, iar în Banat la 8. În ajunul Rusaliilor se comemorează ,,Moşii de vară”, sărbătoare prin care sufletele morţilor se întorc în lumea de dincolo.

• ,,Limbile de foc” sub care s-a pogorât duhul sfânt pe pământ e simbolizat azi de frunzele de nuc şi de tei. Odată sfinţite cu aghiazmă la biserică, acestea sunt puse la loc de cinste pe lângă icoane sau uşi, unde îndeplinesc rolul de a apăra gospodăria de fulgere, grindină sau duhuri necurate.
•  Numele sărbătorii de Rusalii provine din latinescul ,,rosalia” care înseamnă ,,trandafiri” şi ar avea reminiscenţe într-o sărbătoare precreştină din vremea ocupaţiei romane.

De altfel, fetele impăratului roman Rusalim, se dovediseră a fi răzbunătoare cu creştinii. Se spune că acestea ar fi dobândit puteri magice după ce şi-au potolit setea dintr-un izvor în a cărui apă se oglideau toate lucrurile pământeşti. Şi-au adăpat calul din aceeaşi apă, iar acesta a devenit înaripat şi năzdrăvan.

• Despre Rusalii se credea că sunt spiritele morţilor care în Joia Mare vin din lumea de dincolo să-şi petreacă sărbătorile printre cei vii sau spiritele fetelor moarte timpuriu. Unele nu se întorc de bunăvoie după hoinăreala de 50 de zile pe pământ şi devin cvasimalefice, capricioase. Acestea se mai numesc ,,ielele” ,,frumoasele”, ,,ursitele ”, ,,şoimanele”, ,,Rusalcele”, ,,împărătesele văzduhului”, ,,zânele ”. Umblă în grupuri de 3, 5, 7 sau 9, caută locuri ferite, cântă şi dansează goale sau purtând rochii străvezii

  

  Pământul pe care calcă rămâne ars şi neroditor, nici iarba nu mai crește în locul în care s-au prins în horă Rusaliile.  Dacă sunt surprinse de cineva, persoana respectivă trebuie să rămână nemișcată, să nu încerce să interacţioneze cu ele. Intră apoi într-o transă, cunoscută ca ,,luat de Rusalii”, un fel de pierdere a minţilor. Pentru a se feri de ele, oamenii folosesc usturoi, leuştean, crenguţe de busuioc sau pelin.

•  Ramurile de tei, soc, stejar sau plop, sfințite de Rusalii, sunt folosite pentru diferite leacuri tot restul anului. Toate plantele medicinale trebuie culese cel târziu până de Sânziene, ca să nu-şi piardă proprietăţile tămăduitoare. De la Rusalii, timp de 9 săptămâni, se interzice culegerea ierburilor de leac.
•  De Rusalii se dă de pomană mâncare gătită în casă, pusă în străchini de lut sau oale împodobite la toartă cu flori sau cireşe. În felul acesta asupra gospodăriei nu se vor abate furtuni puternice sau pagube mari, iar cei trecuţi la cele veşnice vor avea tihnă.
•  Sărbătoarea de Rusalii are o dublă însemnătate: viaţă şi moarte. Rusaliile pot fi întrupate în entităţi feminine de o frumuseţe neasemuită sau, dimpotrivă, bătrâne gărbovite care aduc necaz şi suferinţă. Ele pot ursi copiilor nou născuţi sau pot prevesti sfârşitul cuiva.
•  În această zi de sărbătoare, sătencele rosteau descântece sau preparau alifii. Ungeau ugerele vacilor, astfel încât să crească  producţia de lapte.
• În Oltenia, de Rusalii se joacă dansul Călușarilor. Rolul ritualic e de a aduce noroc, sănătate şi salvare celor ce au fost surprinşi de Rusalii. Vătaful căluşarilor trece cu pasul peste cel în suferinţă, iar acesta pe dată se va face bine. În grupuri de şapte-opt, căluşarii colindă în tot satul pentru a alunga spiritele rele, dansul lor îndeplinind o funcţie ritualică.
• E bine ca de Rusalii să nu te scalzi în ape curgătoare sau stătătoare şi nici să dormi sub copaci. Se suspendă munca la câmp, nu se intră în vie, pentru a nu fi victima Rusalcelor. Zilele de sărbătoare trebuie cinstite, altfel pedepse aspre se vor abate asupra celor ce nu respectă datina.
• În Ardeal, mai ales în lunca Someşului, în sate din Bistriţa şi Cluj, găsim “Împănatul sau Înstruţatul boului”. Un alai de feciori, ,,chemătorii”, trec prin sat călare, vestind marele eveniment. Caii sunt împodobiţi, au ciucălăi coloraţi şi cununi de flori împletite de fete cu o seară înainte. Apoi e adus ,,frunzarul”, simbol al recoltei viitoare. ,,Cenuşorcile” se opun vremurilor prospere care sunt anunţate, iar sătenii ies la porţi cu găleţi pline cu apă, într-o încercare de a ajuta ,,frunzarul”. Apoi, vedeta evenimentului, un bou înstruţat, apare ținut de ,,cizași”, flăcăi zdraveni şi puternici. Aceştia se retrag şi vine rândul fetelor nemăritate de a struni boul. Fata cea mai vrednică, care va reuşi, se va mărita în cursul anului. Sărbătoarea e prilej de veselie în întreaga comunitate.Foto: Sărbătoarea Rusaliilor în satul Mănăstirea de lângă Dej

• După Rusalii, în Ardeal, se practică udarea nevestelor cu apă, pentru a fi mândre şi sănătoase tot anul.
• E bine ca de Rusalii să fie evitate conflictele, să nu se işte certuri sau neînţelegeri.
• În ziua de Rusalii se obişnuia să fie botezaţi creştinii de alt rit decât cel ortodox, numiţi ,,catehumeni”.
• Dacă de Rusalii e vreme bună, atunci se crede că vara va fi una mănoasă. Preoţii săvărşesc o sfeştanie pe câmpuri şi holde, pentru a avea rod bogat.
• Catolicii merg de Rusalii în pelerinaj la Şumuleu Ciuc, la statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria cu pruncul în braţe. Acest obicei e păstrat de vreo 450 de ani.

Acestea sunt doar o parte din practicile, datinile şi superstiţiile de Rusalii. E o alegere personală dacă ţinem cont de ele sau nu. Vă doresc zile liniştite, alături de cei dragi.

Fotografiile care însoţesc rândurile mele ne-au fost oferite cu generozitate de Emanuel Luca, un artist iubitor de folclor şi Maramureş, care îşi desfăşoară activitatea profesională spijinind cultura şi tradiţia populară, împărtășind cunoștințele sale studenților săi de la Facultatea de Litere. 

În Prihodişte, Copalnic Mănăştur,  Maramures, şi-a clădit un colţ de rai şi îşi deschide poarta tuturor celor care îndrăgesc traiul simplu. Admir determinarea sa de a ţine în viaţă o revistă de cultură tradiţională numită ,,Vatra Chioreană”, în vremuri în care hârtia pierde teren în faţa virtualului.

Mulţumim!

Urmareste mereu pagina noastra de Facebook pentru a fi la curent cu toate noutatile care se intampla in lumea calatoriilor! Sa calatorim mai mult, mai ieftin, mai bine!