Nu departe de Cluj e un sat de poveste, Rimetea, în care casele par trase la indigo. E străjuit de un uriaș de granit numit Piatra Secuiului, iar în apropiere sunt ruinele unei cetăți medievale.
Ce aș mai putea spune despre un loc în care mă întorc an de an și despre care am mai scris de câteva ori? E vorba de Rimetea, satul din Alba, celebru deja pentru casele albe, cu tâmplăria verde și mușcatele de la ferestre? Probabil că nu mai e de zis mare lucru. Au apărut multe informații, filmări și fotografii în ultimii ani.
Turist în țara mea: Rimetea – județul Alba
Pentru mine e un loc special. Simt o energie aici care-mi încarcă bateriile. Parcă sunt pe altă planetă. Vuietul lumii se domolește și gândurile prind a mi se auzi rătăcind pe ulițele pietruite.
Începutul toamnei ne aduce un weekend aici. De fiecare dată alegem ca loc de cazare Tobias House – Youth Center. Ne convine prețul, condițiile sunt de hostel, însă e curat și ne putem caza cu toții.
Umplem curtea de copii, avem acces la ceaun și grătar, foișor, ne întindem hamace… Venim în gașcă mare din Maramureș, Bistrița, Cluj sau Oradea, pretextul fiind ziua unui prieten.
În anii ’90, prin aportul financiar al Ungariei, sătenii au fost încurajați să-și restaureze casele conform unor reguli stricte. Aspectul localității a căpătat caracter unitar, fapt care a propulsat-o în topuri despre cele mai spectaculoase locuri din țară. În anul 1999, localității Rimetea i s-a decernat premiul ,,Europa Nostra” al Comisiei Europene pentru conservarea patrimoniului cultural material.
Poate veți ridica uimiți din sprânceană, dacă la o plimbare prin sat veți observa că pe unele porți sunt afișate diverse obiecte utilitare: scară, găleată, lopată… E vorba de contribuția fiecărei gospodării la o eventuală stare de necesitate. Un mare incendiu din secolul XIX, aproape că a distrus satul, iar acțiuni ca cea despre care tocmai am amintit fac parte din efortul comun al localnicilor de a ține piept unei nenorociri.
În sat se poate vizita Muzeul de Etnografie, Biserica Unitariană, Biserica Ortodoxă, o mică galerie de artă, două magazine de suveniruri, moara… Ori puteți savura o cafea sau o masă caldă la terasele pensiunilor sau la câte o cafenea cochetă.
Localitatea e înconjurată de dealuri de pe care se poate zbura cu parapanta. Am avut intenția de a încerca o astfel de distracție. Un zbor costă 250 de lei, însă în weekendul în care am fost noi acolo, vântul nu au ținut cu noi. Dacă vă place aventura, puteți încerca rafting-ul. Găsiți anunțuri și prețuri afișate.
Turist în ţara mea: Rimetea, satul de vis de la capătul lumii
Pe mine nu mă avantajează deloc costumul de neopren, m-aș simți ca un parizer tradițional. Nici temperatura unui râu de munte la final de septembrie nu m-a ispitit. Amatorii de drumeții își pot alege trasee cu diferite grade de dificultate.
Amatorii de speologie au de explorat 15 peșteri situate în partea superioară a masivului Piatra Secuiului. În vest se găsesc Vf. Cornului – 1238 m, Ardașcheia – 1250 m, Dealul Băieșilor – 1010 m, iar în est, semeața Piatra Secuiului – 1128 m. Relieful se pretează traseelor de off road sau traseelor de alergare montană. Poteca din sat până pe Piatra Secuiului era mai aglomerată decât un bulevard în zi de sărbătoare.
Dacă urmați marcajele, ajungeți în vârf în 2 ore și jumătate. Recomandarea este să aveți un echipament de drumeție, apă și bocanci. Pe o parte a traseului e zonă de grohotiș, iar încălțămintea neadecvată poate conduce la accidentări.
Din gașca mea de vreo 15 persoane, doar două au ajuns până în vârf de data asta. Pe platoul din vârf e amplasată o bornă care delimitează județele Alba de Cluj pictată când roșu, galben și albastru, când roșu, alb și verde.
Ne-am lenevit, n-am avut dispoziția de a ne solicita prea tare, iar în curtea pensiunii se perpelea la foc un ,,bograci’’, ,,bogrács’’ varianta în maghiară. Un ceaun uriaș în care se întâlnesc gustos multe legume, diferite sortimente de carne, condimente, o insultă pentru orice dietă echilibrată. Merge de minune cu pălincă, bere, cântec de chitară, prieteni buni și multă voie bună.
În satul învecinat, Colțești, se găsesc ruinele unei cetăți medievale. Construită acum 300 de ani, istoria sa e legată de familia Thoroczkay. E un obiectiv de neratat. Peisajul e de vis.
Potecile ce duc la cetate șerpuiesc pe lângă păduri cucerite de toamnă, câmpuri deposedate de rod sau vii proaspăt culese. Paralel cu dealul pe care tronează cetatea pornește traseul prin Cheile Siloșului. L-am străbătut acum doi ani. E accesibil oricui, indiferent de condiția fizică.
E atâta culoare și pace în tot ce te înconjoară! Efectul unei vizite aici, pentru mine e terapeutic. Donjonul ,,Cetății Trascăului” e încă în picioare, chiar dacă nu în cea mai bună formă. Pare să nu-i pese de trecerea timpului. Pare la fel de mândru ca masivul calcaros Piatra Secuiului, pe care-l privește-n ochi.
E atât de interesant cum se îmbracă în umbre diferite, în funcție de momentele zilei! E tot Piatra Secuiului și totuși atât de diferită de la o oră la alta…
Dacă încă nu ați vizitat acest loc de poveste, adăugați-l pe listă.
Turist în țara mea: Rimetea, locul unde vuietul lumii se transformă în șoaptă
Dacă aveți o cârcă de bani și nu mai știți în ce să-i investiți, achiziționați-vă o casă albă în Rimetea. Am găsit una de vânzare, poziționată central, în stare bună, pretabilă pentru casă de vacanță sau pensiune.
Prețul? 180.000 de euro. Eu nu-s în pericol de a gestiona un asemenea buget, așa că m-aș bucura să fie achiziționată de cineva care iubește locul, stilul arhitectural inconfundabil, turiștii și istoria sătucului. O să vă țin la curent dacă anunțul imobiliar va mai fi valabil anul viitor, la următoarea mea vizită.
