În căutarea lui Moș Crăciun prin Dresda

Luna aceasta ne-a dat ocazia de a vedea pe viu câteva dintre târgurile de Crăciun. După Budapesta, Bratislava, Praga, a venit și rândul orașului german Dresda, capitala landului Saxonia din 1918.

Cunoscută ca ,,Florența de pe Elba”, e un important centru cultural și industrial al Germaniei, având o populație de 500.000 de locuitori. Cu un melanj de stiluri arhitecturale de la baroc la renascentist, Dresda are destin de pasăre Phoenix. În 13-15 februarie 1945 a fost aproape distrus sub tirul a 4000 de tone de bombe lansate de Aliați. S-au înregistrat între 25.000 – 35.000 de victime, majoritatea civili, femei, copii și vârstnici. A beneficiat de ample lucrări de reconstrucție, iar din anul 2004, orașul Dresda e înscris pe lista patrimoniului  mondial UNESCO, fiind un adevărat muzeu în aer liber.

Dresda, Frauenkirche, Biserica Maicii Domnului

Ne-am început vizita pornind de la acest loc simbolic pentru spiritul acestui loc. În secolul al XVIII lea, Frauenkirche, situată în Piața Neumarkt, era cea mai mare biserică barocă din Saxonia.

De-a lungul timpului și a vicisitudinilor vremurilor a trecut prin cinci incendii. Însă bombardamentele din februarie 1945 i-au fost fatale. A ars din temelii, cupola s-a prăbușit, zeci de ani s-a transformat într-o grămadă de moloz, lucrările de reconstrucție fiind prea costisitoare pentru Germania de Est.

Apoi, după unificarea cu RDG a fost beneficiara unei ample campanii internaționale de strângere de fonduri. Fragmente din componentele originale din piatră au fost recuperate și refolosite în procesul de reconstrucție. De altfel, culoarea lor mai închisă se poate identifica ușor în zidurile de azi. Au fost așezate la vedere, ca niște cicatrici amintind de fapte eroice.

Mi s-a părut emoționant faptul că tușa finală, respectiv crucea din vârf a fost montată de fiul unuia dintre piloții englezi care a participat la bombardamente în a doua Deflagrație Mondială, în semn de reconciliere. A fost resfințită în 2005, chiar cu un an mai devreme decât se preconizase finalizarea reconstrucției. Astăzi biserica primește gratuit turiști, adăpostește opere de artă prețioase, concerte și alină suferințe.

E atâta pace dincolo de zidurile din piatră! Găsești lumină și căldură, ca în îmbrățișarea unei mame. Nu degeaba lăcașul de cult e închinat Maicii Domnului, mama tuturor mamelor. Insuflă speranța că niciodată nu e prea târziu și că umanitatea e sursă inepuizabilă de empatie, iertare, reziliență, regenerare, compasiune și speranță. În piața Neumarkt era amenajat unul dintre târgurile de Crăciun, însă nu cel mai mare. Totuși, suficient pentru a avea unde să-ți potolești foamea sau să cumperi un cadou pentru cineva drag.       

Theaterplatz și Semperoper

Theaterplatz e una dintre cele mai frumoase piețe din Germania, găzduind în centru statuia ecvestră a regelui Johann von Sachsen, elector de Saxonia între 1680-1691, apartenent al ramurii Albertin a Casei de Wettin. Legătura cu Piața Neumarkt se face trecând pe lângă Palatul Regal cu celebrul zid Procesiunea Prinților din Dresda, (Fürstenzug).

Acest perete mural de 102 metri reprezintă una dintre cele mai mari lucrări de porțelan de Meissner din lume. A fost conceput de către Wilhelm Walther, care a folosit tehnica sgraffito. 800 de ani de istorie sunt inscripționați pe acest zid.

Reprezentanții dinastiei regale, 35 de duci și prinți Wettiner sunt reproduși cu ajutorul a peste 24000 de piese din gresie porțelanată de Meissner, într-un ansamblu unic, de la Conrad I de Wettin, primul margraf de Meissen și fondatorul dinastiei în secolul al X-lea, până la Frederick Augustus al III-lea, ultimul rege al Saxoniei în secolul al XIX-lea. Impresionantă operă de artă și desăvârșită măiestria meșteșugarilor porțelanului de Meisser!

Sub domnia lui Augustus cel Puternic aici s-a deschis prima fabrică de porțelan din Europa. Restaurat în anii ’80, acest perete mural e unul dintre atracțiile Dresdei.

Terasa Brühl

Dresda și împrejurimile sale sunt flancate de Elba pe o distanță de 25 de kilometri. Astfel, podurile peste apă oferă priveliști de neuitat. O croazieră pe Elba poate fi o idee bună de a explora orașul. Malurile Elbei au făcut parte din patrimoniului mondial UNESCO până când guvernul a construit o autostradă cu patru benzi, Waldschlösschen Bridge. Această decizie i-a retras titulatura, azi fiind  unul dintre cele două sit-uri din lume care au fost scoase de pe lista UNESCO.

Malurile sunt amenajate ca un imens parc, oferind spații generoase de relaxare. În vremea prințului Friedrich August II și a primului ministru Heinrich Graf von Brühl, o porțiune de o jumătate de kilometru de pe mal, în apropierea Palatului Regal, a fost amenajată ca zonă de promenadă. De aici și numele. Însă frumusețea sa i-a adus celebritatea și supranumele de ,,Balconul Europei”.

Palatul Japonez și Călărețul de Aur

În depărtare, peste pod, se observă o statuie poleită ecvestră, amplasată în Neustädter Markt, partea mai nouă a orașului. E vorba de statuia ecvestră a lui August cel Puternic. Poartă numele de ,,Călărețul de aur”, a fost realizată în 1736 și e un simbol pentru Dresda. Tot în acea zonă e Palatul Japonez, o clădire în stil baroc și neoclasică realizată în 1737. Acum acolo e găzduit Muzeul de Preistorie și Etnologie, însă destinația inițială era de spațiu expozițional pentru colecția de porțelanuri a lui August cel Puternic.

Semperoper e clădirea în stilul renascentist italian ridicată de către Gottfried Semper între 1883-1841. Arsă într-un incendiu în 1869 din cauza unui felinar lăsat nesupravegheat, clădirea a fost refăcută de Manfred Semper, fiul ctitorului. Apoi, în ’45, a fost bombardată și distrusă iar. Ultima reconstrucție a avut loc în anii ‘80.

Aici au dirijat nume mari cum ar fi Carl Maria von Weber sau Richard Wagner. În acest pol al culturii mondiale s-au înregistrat premiere ale operelor lui Richard Strauss. Spectacolele puse în scenă au nume sonore, se joacă cu biletele vândute cu mult timp înainte. E una dintre cele mai impresionante clădiri din Dresda.

Catedrala Catolică

E localizată între Piața Teatrului și Piața Castelului și cu cei 4800 de mp e cea mai mare biserică din Saxonia. A fost ridicată în stilul barocului italian între 1738-1755. Însă și în acest caz vorbim de o reconstrucție a anilor 70. Practic, întreg orașul a fost reconstruit aproape de la 0, după planurile, fotografiile și cu un mare respect pentru istoricul edificiilor de odinioară.

Dacă nu s-ar cunoaște acest lucru, ai putea pune rămășag că toate construcțiile aparțin altor vremuri, mult mai îndepărtate. Din 1980 Vaticanul a declarat-o Catedrala Catolică oficială pentru dioceza Dresda și Meissen.

Zwinger

E un imens complex de pavilioane și galerii în stil baroc roman, francez, cu influențe vieneze. E o dantelărie în piatră, cu spații generoase care adăpostesc muzee, zeci de statui, balcoane, terase de pe care poate fi admirat orașul, coloane, elemente decorative lucrate în detaliu…

În decembrie, când am ajuns noi, curtea interioară era în plină renovare, însă în condiții normale aici sunt grădini, fântâni amenajate ca un parc imens și multe sculpturi atribuite lui Balthasar Permoser. Numele ,,zwinger” s-ar putea traduce ca termen militar ,,spațiu gol, intermediar” și a fost bine ales, deoarece clădirile au fost ridicate printre fostele ziduri de apărare, într-un spațiu limitat.

Am achiziționat un bilet de 14 euro și am vizitat 3 dintre muzeele adăpostite de Palatul Zwinger: ,,Galeria de Artă a Marilor Maeștri”, ,,Colecția de porțelan” și ,,Salonul de instrumente matematice și fizice”.

Galeria de Artă a Marilor Maeștri cuprinde o colecție impresionantă de opere semnate de artiști cu faimă mondială, constituită în secole. Primii colecționari au fost  August cel Puternic si fiul sau, Friedrich August II. În timpul războiului au fost ascunse în diverse țări, însă acum colecțiile sunt reîntregite. În anul 2002, colecția de picturi a fost din nou în pericol. S-au înregistrat mari inundații, fluviul Elba ieșindu-și din matcă cu +9,40 metri.

O parte dintre tablouri au fost depozitate într-o pivniță ulterior inundată, însă s-a reușit salvarea acestora. Într-una din aripile galeriei vizitatorii pot observa cum se face munca de restaurare. E o combinație între un laborator științific și un atelier de pictură, iar munca restauratorilor e extrem de migăloasă și dificilă.  

Fără să fiu vreo cunoscătoare a domeniului artei, am petrecut două ore fascinată de ce mi se așternea sub priviri. Rembrandt, Van Dyck, Vermeer, Rubens, Titian și Rafael cu ,,Madonna Sixtină”, Etienne, sunt doar câteva semnături celebre.

Am avut sentimentul că fușăresc, că e ca și cum aș lua un volum de piese de-a lui Shakespeare și m-aș uita doar la poze, în loc să o citesc din scoarță-n scoarță. Cred că și o săptămână e puțin pentru a descoperi toate comorile Galeriei de Artă. Acest muzeu deține cea mai extinsă colecție a picturii europene din sec. XV-XVIII.

Colecția de Porțelan e deschisă pentru public din 1962. Este una dintre cele mai mari din lume și cuprinde produse ceramice locale din Meissen, piese istorice din Orientul Îndepărtat, ceramică chinezească din sec 3 î. Hr, vase aparținând dinastiei Ming, porțelan chinezesc, ceramică japoneză și coreeană… Impresionează prin valoarea, vechimea, coloritul și finețea exponatelor. M-am plimbat crispată, știind ce istoric la spart porțelanuri am.

Chiar cu o zi în urmă reușisem să ciobesc o cană din care băusem vin fiert în Târgul de Crăciun din Bratislava, iar acasă cifra magică 6 nu e înregistrată de niciun serviciu. Poate doar de cele care cândva însumau 12. Trecând de la un exponat la altul, m-am gândit că bietele prințese, pe lângă banalele îngrijorări: să nu stârnească gelozii regale cu o privire greșită, să nu iște războaie cu o opinie exprimată, să nu se scurteze de cap cu o trădare previzibilă, să nu-și piardă viața cu un pântec sterp, mai trebuiau și să se îngrijoreze să nu spargă porțelanurile dinastiei Ming primite moștenire de la soacra la fiecare ceai băut sau banchet găzduit.

Salonul de Matematică și Fizică adăpostește o colecție de instrumente științifice și tehnice, atlase, lunete, hărți ale lumii, telescoape… Zwinger găzduiește și alte comori și muzee, însă atât am apucat să vedem în timpul alocat.

Târgul de Crăciun

Germania este mare iubitoare a piețelor de Crăciun. În decembrie, toată lumea iese cu familia la plimbare sau la cină în aceste târguri. Nu contează că e înghesuială, frig sau e mai comod de stat în casă. Și e plin de copii. Purtați în marsupiu, cărucioare sau de mână, fără două căciuli și înfofoliți tip sarma, cum numai bunicile românce știu să o facă.

În toată Germania sunt amenajate aproximativ 1.500 de piețe de Crăciun. Acestea devin obiectiv turistic pentru 85 de milioane de turiști din lumea întreagă în fiecare an, atrăgând sume colosale. Dresda se laudă că în 1434 a avut deschis primul târg din lume închinat exclusiv acestei sărbători. Atunci a fost doar pentru o zi și era adresat strict localnicilor pentru procurarea proviziilor de Crăciun. Azi are porțile deschise în 11 locații.  

Mărturisesc că dintre toate târgurile vizitate în acest an, Striezelmarkt din Piața Altmarkt, a fost preferatul meu. Cum să nu impresioneze, când pe cartea a de vizită scrie 6 secole, timp suficient pentru a acumula experiență?! În perioada 27 noiembrie – 24 decembrie, pe la cele 200 de căsuțe și standuri se preconizează să treacă 2 milioane de vizitatori. Spre deosebire de alte piețe amenajate, aici am sesizat elemente tradiționale nealterate.

Existau căsuțe tematice dedicate meșteșugurilor, unde se desfășurau ateliere demonstrative. Astfel, dacă ai visat vreodată să cioplești în piatră, să confecționezi manual podoabe, marionete sau un calendar de advent, aici aveai această șansă.

Adventul, al cărui nume provine din latinescul ,,adventus”=,,sosire” e un calendar care începe cu 4 duminici înaintea Crăciunului. Fiecare săptămână are în centru o temă: speranța, iubirea, bucuria și pacea. Fiecare zi de așteptare până la Crăciun e recompensată pentru copii cu un mic dar. Părinții împodobesc ferestrele cu decorațiuni cu lumânări.

Cu fiecare săptămână care trece, se aprinde o lumânare. Astfel se vestește marea naștere ce va să vie, iar copiilor li se îndulcește așteptarea. Această tradiție a pornit de la teologul protestant Johann Hinrich Wichern, primul care a oferit drept cadou o astfel de coroniță copiilor pe care îi avea în grijă. În acest mod le era mai ușor să țină socoteala zilelor rămase până la Crăciun.

Nu există foame ce n-ar putea fi potolită în acest târg. De la un simplu wurst în chiflă tradițional, până la feluri sofisticate servite într-un restaurant cochet. Nemții produc peste 1,000 de varietăți diferite de cârnați: Zigeunerwurst, Bierschinken, Jagdwurst, Bratwurst, Blutwurst…

Rețetele se transmit din generație în generație și se protejează cu strășnicie. Prima atestare documentară despre acest fel de mâncare apreciat de germani datează din 1313, la Nürnberg.

De dulciuri, ce să mai vorbesc? Tradiționalul cozonac Stollen, mere glazurate, linsere, turtă dulce decorată cu glazură colorată, ciocolată, gogoși, vafe, castane coapte, figurine de marțipan, orice se putea găsi.

,,Weihnachtsplaetzchen” e o prăjitura tradițională în Germania coaptă sub forma unor animale. De ce? În amintirea animalelor sacrificate de strămoșii germanilor. Același aluat, însă, poate lua formă de stea, în semn de recunoștință pentru steaua biblică, călăuzitoarea magilor. Un alt fel de mâncare tradițional de Crăciun e gâsca la cuptor. De obicei se servește cu varză roșie călită și găluște de cartofi.

Nemții stau bine și la consumul de bere. Cu o medie de 150 de litri anual/locuitor, nu sunt cu mult în urma cehilor. În berăriile locale din țară se produc aproximativ 1.300 de beri diferite, în conformitate cu legea privind puritatea berii (Reinheitsgebot). Însă, la târgurile de Crăciun, cea mai consumată băutură este vinul fiert, Glühwein.

Roșu, roze sau alb, cu diferite condimente și arome cum ar fi scorțișoară, portocală, piper, cardamon, ghimbir, cuișoare, vanilie… Băutura e servită în căni ceramice branduite pentru care se percepe o garanție. Dacă dorești, poți returna cana la orice tarabă și îți recapeți banii. Însă foarte multă lume alege să păstreze cănile ca suvenir. Prețul unei căni pline variază între 7-10 euro.

Știați că în Germania cadourile nu vin de la Moș Crăciun, ci de la Christkind, Copilul Iisus? În trecut, cadourile de Crăciun se primeau în 6 decembrie de la Moș Nicolae, dar protestanții au modificat data, iar acum acestea se primesc în Ajunul Crăciunului. Oferirea darurilor la nemți se numește Bescherung și e un simbol pentru darurile venite din partea lui Dumnezeu prin Copilul Iisus.

Nemții sunt printre primele popoare care au adoptat obiceiul împodobirii bradului de Crăciun, încă de la finele secolului al XIX lea. Prin forma sa triunghiulară, bradul simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele simbolizează cunoașterea și bogăția, asemeni mărului din Grădina Edenului.

Prima atestare documentară a unui brad împodobit provine din Lituania, din anul 1510. În anul 1605 a fost amplasat într-o piață publică primul brad de Crăciun la Strasbourg, fiind împodobit doar cu mere roșii. În Statele Unite ale Americii s-a reglementat pentru prima dată împodobirea bradului într-un spațiu public în statul Alabama, în anul 1836.

Decorurile, produsele oferite de comercianți, oamenii cu inima mai caldă în preajma Crăciunului, toate contribuie la o atmosferă de basm. Într-un târg de Crăciun te simți mai aproape de copilărie. Și parcă împrumuți o bucățică din seninul, inocența și încrederea pe care le aveai atunci.

Dresda nu este doar un oraș, este o experiență fascinantă, de trăit măcar o dată în viață. Orașul ar putea părea unora anost și tern, pe alții i-ar putea fermeca, însă nimeni nu-i poate rămâne indiferent. E uimitoare abnegația, disciplina, respectul pentru trecut și determinarea pe care au avut-o nemții când și-au reclădit din temelii un oraș întreg.

Mă întreb dacă ar fi fost posibil la un alt popor. Nu sunt nici istoric, nici antropolog, însă de asemenea determinare doar pe chinezi i-aș mai putea bănui. Pe tot parcursul vizitei am primit asistență din partea agenției Expert Travel și îndrumări din partea lui Bogdan, un ghid experimentat. Ne-am simțit răsfățați. Și aventura nu s-a încheiat: urmează Praga. Ca să nu mă suspectați că aș fi subiectivă, am luat câteva impresii și de la colegii mei de călătorie:

,,Sunt din Cluj Napoca și sunt pentru prima dată în turneul acesta în câteva orașe pentru a vedea sărbătoarea pomului de iarnă. Este extraordinar, diferit de ce am văzut în România. Sunt impresionat de diversitatea de decorațiuni de Crăciun, de podoabe pe care le-am găsit în locațiile târgurilor, de abundența de obiective turistice. De asemenea, oferta de mâncare și băutură, dulciurile expuse în tonetele din cadrul târgurilor. Călătoresc cu Expert Travel la recomandarea unei cunoștințe. Știau că sunt foarte serioși, au experiență în organizarea unor astfel de vizite prin orașe din Europa. Am auzit că au această ofertă și m-am gândit să văd locuri în care încă nu fusesem. Și astfel să mă bucur astfel și de sărbătorile de iarnă.” (Liviu Macavei, antreprenor)

 ,,A fost o experiență unică. Aș putea spune că a fost o excursie premieră. Prima peste hotare, prima dată când am părăsit țara. Pe parcursul acesteia am descoperit locații care m-au lăsat plăcut surprins. Pot spune cu bucurie că toate marile orașe vizitate m-au surprins prin arhitectura, infrastructura și atmosfera lor, pornind de la podul cu lanțuri din Budapesta, până la podul Carol din Praga (oriunde am fost, pot spune că ne-a așteptat un pod). Dar să nu uităm de Bratislava și Dresda. Două mari orașe, ambele cu o istorie impresionantă. Desigur, orașul cu cea mai mare rezonanță din această excursie a fost fără îndoială Praga. Un oraș care impresionează prin valoarea sa istorică, centrul vechi fiind piesa de rezistență. În arealul centrului vechi se pot întâlni clădiri vechi de câteva secole, dar renovate și bine puse în valoare. De asemenea, pe tot parcursul excursiei, am vizitat și lăcașuri de cult datate încă din Epoca Medievală, fiecare având o poveste unică și demnă de ascultat.Trecând într-o notă mai festiva, putem aminti de târgurile de Crăciun prezente în toate orașele. Acestea au fascinat prin atmosfera călduroasă de care dădeau dovadă și de produsele locale de calitate superioară. Pot susține cu tărie ca o asemenea călătorie merită făcută, rămânând cu amintiri de neuitat pe care să le împărtășești prietenilor pentru a-i convinge să meargă și ei.” (Mihalca Alexandru, 16 ani, elev)

,,Cele patru orașe vizitate ale acestui circuit sunt pline de istorie, de clădiri cu o arhitectură de neuitat, iar povestea fiecăruia impresionează până la cele mai mici detalii. Văzute iarna, îmbrăcate în haine de promoroacă și luminițe, le-a adăugat o notă de magie și mister. E-atât de mult frumos în fiecare! Cu siguranță vreau să le simt farmecul și sub lumina soarelui de vară”.  (Mihaela Groza, cadru didactic, 47 ani)

 

Despre autor

Alina Coman
Eu sunt Alina, om cald, optimist si pozitiv. Imi cultiv in permanenta o naivitate prin care vad lumea mai mult buna decat rea, iar viata mai mult vesela decat trista. Sunt profesor de limba engleza, mama a doi copii minunati si voluntara ca vocatie. Fostul meu sot meu spune despre mine ca sunt “turistul nebun”, care trebuie pazit si supravegheat, iar datorita simtului meu de anti-orintare, tind sa-i dau dreptate. In materie de calatorii, nu am pretentii prea mari, simpul fapt ca pornesc la drum spre oriunde, imi aduce pe fata un mare zambet. Prin intermediul acestui blog mi-am regasit pasiunea din studentie pentru scris, cand, o buna perioada de timp mi-am facut banii de buzunar in calitate de colaborator al unui ziar oradean.

Descoperă și alte destinații

84,000FansLike
2,070FollowersFollow

Alătură-te comunitătii noastre!

Iți place să călătorești și consideri că locurile prin care ai trecut merită văzute și de altii? Alătura-te comunității noastre și trimite-ne impresiile tale despre lume!

Comments

LASA UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here

*