În căutarea lui Moș Crăciun prin Viena

Moș Nicolae i-a adus cadou fiului meu de 13 ani o excursie în Viena, la Târgurile de Crăciun. A fost prima noastră călătorie mamă-fiu peste hotare. La început de decembrie fusesem într-un periplu pe la târgurile din Budapesta, Bratislava, Dresda și Praga, așa că Viena a venit ca un desert delicios după o masă copioasă. Am mers la sigur, totul fiind organizat de agenție. Când alegi să călătorești cu ei, știi că nu mai e sarcina ta să-ți bați capul cu nimic, profesioniștii se ocupă de itinerar, cazare, transport, masă, bilete la obiectivele turistice…

Am admirat Budapesta doar dintr-un tur panoramic. Prima noastră oprire de trei ore a fost în vestitul Parndorf, mecca amatorilor de produse de firmă la prețuri reduse, un outlet uriaș. Am cunoștințe din Baia Mare care merg anual la Parndorf pentru a-și primeni garderoba.

La shopping

La 60 de km de Viena, imensul complex comercial se întinde pe o suprafață de 37.000 mp. Peste 600 de mărci vă invită să le achiziționați produsele în cele 150 de magazine. Dacă nu sunteți fan al cumpărăturilor, să știți că arată ca un orășel, e prevăzut cu spații de relaxare, părculețe, locuri de joacă pentru copii, restaurante, terase… Trei ore îți găsești ceva de făcut și fără măcar să treci pragul vreunui magazin. Așa că scuza pentru jumătatea feminină ,,nu merg, că n-am ce face acolo cât timp tu ești la cumpărături”, nu stă în picioare.

De la primele  magazine vizitate, eu mi-am dat seama că prețurile or fi reduse cu 30-70%, însă nu suficient de reduse pentru bugetul unei mame singure, cu doi copii. Nici nu suntem vânători de etichete. De ani de zile mă îmbrac pe principiul pe care îmi aleg și relațiile: ,,Dacă mă simt confortabil, mă face fericită, mi-o permit și nu deranjează, mi-e de-ajuns.” Cromatic, regula e că nu există nicio regulă.

Știu că unii stiliști s-ar zvârcoli la o simplă deschidere a unui dulap de-al meu, am amici cărora li se sterpezesc dinții la asocierile mele coloristice, însă sunt într-o etapă a vieții când nu mai fac frumos pentru nimeni, iar dacă pentru mine e ok, chiar nu-mi pasă de feedback negativ.

La unele magazine era și coadă să intri. Spre exemplu, la UGG, cel puțin 50 de persoane se îmbulzeau la ușă. Înțeleg, cizmele sunt călduroase și comode, dar sunt atâââât de urâte!!! M-aș îmbulzi să ies din magazin și ar fi o mare pedeapsă să mă oblige cineva să port în picioare șobolanii ăia. Sunt o marcă înregistrată în peste 100 de țări, paternitatea sa încă e disputată de Noua Zeelandă și Australia, iar primii care au purtat încălțările din blană și lână de oaie au fost aviatorii australieni în Primul Război Mondial.

Am știut că vom pleca cu mărunțișuri dulci și ne-am propus să explorăm spațiile exterioare, minunat decorate pentru întâlnirea cu Moș Crăciun. Ne-am întâlnit cu ursul de la Lindt, ne-am minunat de multitudinea de jeleuri de la Haribo, am dat de o carte de povești supradimensionată, am trecut pe lângă zeci de foto cornere, brăduți împodobiți și soldăței scăpați din ,,Spărgătorul de nuci.”…

Timpul alocat până la întâlnirea de la autocar a zburat repede. Se pare că nu doar pentru mine prețurile au fost prohibitive, puțină lume a avenit împovărată de papornițe branduite.

Drumul până la cazare, un hotel de la periferia Vienei a fost scurt, camera caldă și primitoare, iar bufetul de la micul dejun bogat. Ne aștepta o zi de explorat pietonal centrul Vienei. 

În drum am mai avut rezervată o sesiune de shopping la SCS, Shopping City Sud, un imens complex comercial situat la vreo 20 de km de centru Vienei. De la mobilă, la haine, decorațiuni, supermarketuri, se poate achiziționa orice. De aici mi-au încăput în buget niște cumpărături pentru cei dragi de acasă.

Am privit uimită cum la 13 ani Tudor știe să-și ia repere mai bine decât mine. Am urmărit procesul de evaluare atunci când se decidea dacă își cumpără ceva sau nu, gestionând singur suta lui de euro de acasă cu destinația: ,,de spart”. Mi-e drag de el că e calculat, nu reacționează impulsiv, ca mama lui. Cu vreo două tricouri și o pereche nouă de căști, cele de acasă dându-și din nou sfârșitul, a venit la autocar gata să descoperim Viena și turistic, nu doar comercial.

La plimbare prin centrul Vienei

Turul nostru pietonal a pornit de la Opera de Stat, de unde ne-am lăsat conduși de ghidul nostru Bogdan pe celebra Ringstraße vieneză, un bulevard sub formă de potcoavă care înconjoară tot centrul istoric al orașului. Sub domnia Kaiserului Franz Josef, vechile ziduri de apărare ale orașului au fost dărâmate, iar locul eliberat a fost perfect pentru a înșirui clădirile de azi.

Cu niște facilități fiscale acordate, n-a fost complicat ca imensul bulevard să devină pepinieră de palate. Sub deviza “este voința mea”, se poate spune că împăratul a impus un plan urbanistic vizionar, eficient până în zilele noastre. Tot centrul istoric e un omagiu adus imperialismului, o desfășurare de forță și bogăție etalată sub forme arhitecturale diverse, însă deopotrivă de grandioase.

E uimitor cum clădiri cu design futurist sunt în perfectă armonie cu cele care abordează un stil arhitectural tradițional. E o contopire de nou și vechi, opulent și grandios.

O plimbare prin zona pietonală dă crampe musculare, capul se lasă pe spate să prinzi și etajele superioare și nu știi în ce parte să privești, fără să ratezi nimic. În preajma sărbătorilor, strălucirea clădirilor e amplificată de abundența de decorațiuni și luminițe. E un continuu exercițiu de contemplare. Întregul centru istoric face parte din 2001 din patrimoniul UNESCO.

Orașul Viena a fost votat 10 ani la rând ca „cel mai bun oraș în care să trăiești”. Deși poate părea scump, calitatea vieții e asigurată de veniturile pe măsură. Este, de asemenea, un oraș verde. Nu acum, când e acoperit de zăpadă, însă ca stil de viață. În oraș sunt amenajați 1400 de km de trasee pentru biciclete. Se poate explora întreaga urbe închiriind o bicicletă, nu mai puțin de 121 de stații împânzind Viena.

Austriecii sunt foarte grijulii cu pădurile lor. Cu ale noastre au mici scăpări, dar pe cele proprii și le apără ca niște cerberi. Departamentul Municipal de Parcuri și Grădini se ocupă de soarta a aproape o jumătate de milion de copaci: 95.000 pe străzi, 188.400 de copaci pe proprietate privată, 1.900 pe proprietăți comerciale și aproximativ 200.000 de copaci de pădure în parcuri.

In Viena, transportul public e și el bine reglementat. Organizați cum sunt, 162 de linii de transport public deservesc cetățenii,  966 de milioane de pasageri folosind anual această variantă de transport.   73% dintre localnici merg la muncă cu transportul public, 44% merg pe jos, 13% folosesc bicicleta și doar 33% utilizează mașinile personale pentru deplasare. dintre vienezi conduc pentru a ajunge la birou.

Traseul nostru ne-a purtat pe lângă celebra cofetărie Sacher, de la parterul hotelului omonim, în fața căreia era coadă. Tortul Sacher este dulcele emblematic pentru vienezi. Celebra cofetărie vieneză furnizează de mai bine de 175 de ani, un tort delicios cu blat pufos, ciocolată și dulceață de caise. În fiecare an produc cam 360.000 de torturi care în 4 zile pot fi livrate pentru o sumă frumușică în orice colț de lume. Mi s-a părut interesantă informația că nu se păstrează în frigider.

 

Domul Sf. Ștefan din Viena este catedrala romanică/gotică a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Viena, fiind un simbol al acestui oraș. Domină categoric Stephansplatz, imensa piață în care se află cea mai înaltă biserică de pe teritoriul Austriei. Își deschide pentru turiști gratuit poarta, însă doar în nava principală.

Pentru vizite mai elaborate și ghizi însoțitori, există tarife speciale. Edificiul din piatră e o dantelărie în sine, o îngemănare de stil romanic și baroc. Are dimensiuni impresionante, 107,2 , lungime, 34,2 înălțime. Are patru turnuri, 13 clopote și reprezintă un desăvârșit exemplu al măiestriei constructorilor secolelor trecute.

Construcția datează din secolul al XII lea, la inițiativa ducelui Rudolf al IV lea, reprezentând cea mai semnificativă construcție gotică din Austria. Sfințirea sa a avut loc în anul 1147. Planurile inițiale prevedeau înălțarea încă a unui turn, însă considerentele financiare au decis să se renunțe la acesta. Patronul spiritual ales e Sfântul Ștefan, primul martir creștin. Țiglele colorate cu stema orașului, a Austriei și vulturul imperial bicefal, impresionează încă din exterior.

Piața era înțesată de grupuri de turiști, localnici în căutarea cadourilor, statui vivante, animatori stradali, calești trase de cai, un târg de Crăciun amenajat, atmosferă de sărbătoare.

În Sala de Aur a Asociației Muzicale Musikverein  se desfășoară în fiecare an celebrul ,,Concert de anul nou” „NeuJahrsKonzert”, transmis live în peste 90 de țări. Concertul este susținut de Orchestra Filarmonicii din Viena și include întotdeauna muzică din familia Strauss: Johann Strauss I, Johann Strauss II, Josef Strauss și Eduard Strauss. Pentru a vă achiziționa un bilet nu aveți nevoie doar de bani, ci și de noroc.

Pentru ultimele două repetiții se vând de asemenea bilete. Vă înscrieți la tragerea la sorți pentru obținerea unuia, iar dacă sunteți printre norocoși, veți fi anunțați pe mail. Nu va fi însă singura cheltuială, o ținută impecabilă fiind obligatorie. Spectacolul poate fi urmărit pe proiectoare uriașe și în Stephansplatz sau în Prater.

Coloana Ciumei din Viena este un monument baroc din centrul Vienei fotografiat de toți trecătorii. În anul 1679, în Viena s-a înregistrat cea mai mare epidemie de ciumă, cu 76.000 de victime. Monumentalul ansamblu sculptural înalt de 69 de metri a fost inaugurat în anul 1693 pentru comemorarea victimelor și în semn de recunoștință pentru depășirea epidemiei. E încărcat de simboluri religioase și referințe la împăratul Leopold I. ,,Coloane ale ciumei” se regăsesc în multe locuri în lume, chiar și noi avem un monument asemănător în Timișoara.

Palatul Hofburg

Nu e completă o explorare a Vienei fără o plimbare pe la Palatul Hofburg, reședința oficială a suveranilor Sfântului Imperiu Roman între 1480-1580 și 1620 – 1806. În perioada 1804-1918 a fost reședința împăraților nou-creatului Imperiu Austriac, aparținători ai dinastiei Habsburg. A rămas în continuare un pol de putere, aici funcționând și azi Președinția Federală a Austriei.

Muzeul Albertina

Puteți admira Palatul Hofburg din exterior, ori puteți vizita muzeele adăpostite de monumentalele clădiri. Albertina este unul dintre ele. Denumirea e derivată de la fondatorul muzeului, Prințul Albert de Saxonia, Duce de Teschen. Comori neprețuite sunt adăpostite aici: 65.000 de desene, aproximativ 1 milion de lucrări de grafică, trecând prin toate perioadele de creație, de la clasic la contemporan.

Așadar, într-un singur muzeu veți găsi lucrări semnate de Albrecht Dürer, Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, Rembrandt, Rubens, Eugène Delacroix, Édouard Manet, Paul Cézanne, Gustav Klimt, Nicolae Brana. În fața clădirii muzeului a fost amplasată o sculptură a lui Alfred Hrdlicka, un memorial al victimelor Celei De-a Doua Conflagrații Mondiale.

Clădirea Parlamentului se aflată pe Ringul vienez, fiind unul dintre cele mai importante și impresionante edificii ale Austriei. Are o arhitectură care amintește de templele grecești, datează de la sfârșitul secolului al XVIII lea, fiind reconstruit în anii 50.

La vizita noastră pe toată clădirea era o proiecție imensă cu mesajul în germană și engleză ,,Toți oamenii sunt născuți egali și liberi”, concept care cu siguranță ar putea stârni controverse.

La Târgurile de Crăciun

Austriecii iau foarte în serios pregătirile pentru sărbătorile de iarnă. Ca și la nemți, copiii cuminți sunt vizitați de ,,Christkindl”. Din anul 1950, un oficiu poștal dintr-o mică localitate din estul Austriei, primește liste cu dorințe, iar apoi, cei 16 lucrători de la poștă se asigură că fiecărei scrisori i se răspunde.

Astfel, de 73 de ani, peste 72 de milioane de liste au fost citite aici. Chiar și felicitările trimise de austrieci familiei și prietenilor se vor trimise de aici. Asta pentru că beneficiază de un timbru special de Crăciun (Weihnachtsbriefmarke) și ștampilă festivă.

În Piața Maria Tereza, între Muzeul de Istorie Naturală și cel  de Artă e amenajat un frumos târg de Crăciun. Ne-am plimbat pe la căsuțe, ne-am încălzit la o ciocolată caldă cu ,,vanillekipferl”, niște cornulețe vanilate și bucățele de ciocolată artizanală sub formă de șuruburi și scule. Ne-am bucurat de atmosfera de sărbătoare.

La 13 ani, Tudor ar mai vrea să creadă în Moș Crăciun. Crede că mama e încă mai mult cool decât enervantă, așa că fiecare secundă din excursia asta pe care am petrecut-o împreună a fost ca un balsam pentru sufletul meu, am avut compania perfectă. Amândoi copiii îmi sunt grozavi, însă cu cea mare, de 17 port războaie din care îmi doresc ca ea să iasă învingătoare, încrezătoare și gata să-și ia zborul acolo unde visează, însă nu e ușor deloc.  

Cel mai mare târg de Crăciun din Viena este cel din fața Primăriei numită în germană Rathausplatz. E deschis din 19 noiembrie până în 26 decembrie 2023, de la  11:00-21:00.

Impresionant! Nu degeaba anul trecut i-au trecut pragul 3 milioane de vizitatori. E un fel de complot festivalier care să te desprindă de realitate și să te poarte într-o lume magică. Copiii pot participa la parterul Primăriei la ateliere creative de gătit fursecuri sau lumânări ornamentale. Se poate da o tură în roata panoramică. Poți lua de mână copilul din tine și-l poți învârti în caruselul venețian.

Poți arde calorii și colecta zâmbete pe patinoarul construit ca un fel de labirint. Se pot cumpăra cele mai strălucitoare decorațiuni confecționate manual. Poți admira bradul înalt donat anul acesta Vienei de Tirolul de Sud și împodobit cu mii de luminițe. Un copac uriaș era decorat cu seci de inimioare. Din timp în timp se stingeau toate, doar pentru a fi repornite de la o inimă mare, roșie, care venea de la distanță pe un cablu suspendat. Un  simbol pentru iubirea care poate ,,dezgheța” zeci de inimi și bunătatea care poate schimba lumea.

 Foamea poate fi potolită cu un ,,kaserkrainer”, un fel de hot dog vienez cu un cârnat umplut cu brânză. Sunt 100 de căsuțe cu langoși, gogoși, cârnați, gulaș în pâine, cartofi copți, prăjiți, spiralați, umpluți, varză călită cu afumătură și câte și mai câte. Am auzit des vorbindu-se limba română, semn că mulți români s-au cadorisit cu o vizită la Viena.

Pentru sete, oferta e de asemenea bogată. Cănile ceramice personalizate cu ,,Wiener Christkeindlmarket” pot fi umplute cu vin fiert, ciocolată caldă, rom cu portocală, beer punch, ceai… Puteți returna cana și primi garanția de 5 euro, însă puteți și să o păstrați ca amintire.

Cu amintiri am rămas din toată excursia. Sunt din acelea de luat în suflet și de ținut de cald în zilele reci. Moș Crăciun a fost darnic cu mine anul acesta. Nu mi-aș fi imaginat să ajung în atâtea locuri, să văd și să trăiesc atâtea experiențe.

Sunt recunoscătoare pentru tot și pentru toți cei care au contribuit la fericirea mea. Sera târziu ne-am întors la cazare zgibuliți și obosiți, cu pedometrul indicând 24.000 de pași, însă cu licurici de fericire în ochi.

La Palatul Schönbrunn

În ultima zi a șederii noastre în Viena, înainte de întoarcerea acasă, am vizitat Palatul Schönbrunn.

Traducerea denumirii palatului e „fântână frumoasă”, iar impresionantul monument ridicat în stil rococo e unul din principalele obiective turistice din Austria. Face parte din anul 1996 din patrimoniul Mondial UNESCO. Palatul a fost reședință de vară pentru dinastia Habsburgilor, iar construcția sa a început în anul 1642.

După multiple distrugeri sau reconfigurări, forma în care se păstrează astăzi a fost desăvârșită în perioada domniei Mariei Theresa. Intenția soțului Mariei Terezia, împăratul Francisc I Ștefan a fost de a-l egala în grandoare pe cel de la Versailles, iar eu înclin să cred că într-o anumită măsură, a reușit. Clădirea are 1441 de încăperi, însă publicul are acces în 45 dintre ele. Am achiziționat bilete de 29 de euro, am avut audio guide în limba română, iar preț de o oră am trecut prin încăperile princiare.  

În acest imens palat, reședință de vară a dinastiei Habsurgice au avut loc o multitudine de evenimente istorice: în saloane au performat Haydn și Mozart; Napoleon a fost găzduit o vreme la palat;  Împăratul Carol I a abdicat în anul 1918; în anul 1961 a fost locul de întâlnire între John F Kennedy și Nikita Hruşciov…

De-a lungul timpului, patrimoniul palatului s-a îmbogățit. În anul 1752, aici a fost deschisă prima grădină zoologică din lume. E funcțională și în zilele noastre, e modernizată, amenajată prietenos pentru animale, iar de patru ori chiar a fost nominalizată printre cele mai bune grădini  zoologice din toată Europa.

În anul 1828 aici s-a deschis o grădină botanică. În 1695 s-a amenajat un labirint în grădina franceză. În anul 1755 e înființată o seră cu palmieri și o orangerie. Pe imensa platformă dintre palat și Fântâna Soarelui există o zonă de promenadă, o grădină cu 32 de sculpturi reprezentând zeități și virtuți, purtând numele de ,,Marele Parter”.

Grădina englezească s-a construit între 1828-1852. Glorietta s-a ridicat în vârful colinei în anul 1775 și oferă o panoramă care îți taie răsuflarea. Acum aici e amenajată o cafenea luxoasă, unde se poate savura licoarea magică sau un desert vienez.

În curtea din fața palatului e deschis un târg de Crăciun mai tradițional. Toate căsuțele par trase la indigo, sunt din lemn și adăpostesc o ofertă variată de cadouri, produse artizanale, feluri de mâncare și băuturi. Din boxe răsunau cântece cunoscute.

Știați că unui austriac îi datorăm colindul Noapte de vis (germană: Stille Nacht, heilige Nacht) Este cunoscut în lumea întreagă, se cântă în 130 de limbi. Și totuși, prima dată a sunat în germană. Învățătorul Franz Xaver Gruber l-a compus în preajma Crăciunului din anul 1818, în satul Arnsdorf, la doar 20 de km de Salzburg, Austria. Textul îi aparține preotului Joseph Mohr și fusese scris cu 2 ani mai devreme. Fără a beneficia de avantajele tehnologice de azi, colindul acesta s-a viralizat și a ajuns în inimile oamenilor din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, străbătând veacurile cu un mesaj cald. 

Cu o ultimă poză de grup, incursiunea noastră vieneză s-a încheiat. Ne aștepta un drum lung până acasă. L-am făcut plăcut schimbând impresii cu cei din autocar, ascultând colinzi și cine știe, plănuind o revenire în Viena. E spectaculoasă și în alte anotimpuri.

Pe când se vor fi așezat toate aceste amintiri cu sclipici, în preajma sărbătorilor de iarnă e vremea să ne facem  bilanțul. Nu cel de ochii lumii, ci acelea care atunci când pui capul pe pernă îți aduce tihnă ori insomnii. Îmi plac la nebunie toată agitația, strălucirea și frenezia zilelor de decembrie.

Însă, sărbătoarea Crăciunului e despre echilibru, tradiție ce vine dinspre arhaic în contemporan, cumpănă între comercial și valoare, despre marea taină a nașterii și despre pace în inimă și pe chip.  Să vă fie sărbătorile așa cum vi le doriți, să-i aveți alături pe cei pe care-i iubiți și, de ce nu, să vă faceți împreună planuri pentru călătorii de neuitat! Noi, cei de la sacalatorim.ro vă vom aștepta cu poveștile noastre călătoare.

Despre autor

Alina Coman
Eu sunt Alina, om cald, optimist și pozitiv. Îmi cultiv în permanență o naivitate prin care văd lumea mai mult bună decât rea, iar viața mai mult veselă decât tristă. Sunt profesor de limba engleză, mamă a doi copii minunați și voluntară ca vocație. Fostul meu soț spunea despre mine că sunt “turistul nebun”, care trebuie păzit și supravegheat. Din cauza simțului meu de anti-orientare, tind să-i dau dreptate. În materie de călătorii, nu am pretenții prea mari. Simplul fapt că pornesc la drum spre oriunde, îmi aduce pe buze un mare zâmbet. Prin intermediul acestui blog mi-am regăsit pasiunea din studenție pentru scris, când, o bună perioadă de timp, mi-am făcut banii de buzunar în calitate de colaborator al unui ziar orădean.

Descoperă și alte destinații

85,800FansLike
2,070FollowersFollow

Alătură-te comunitătii noastre!

Iți place să călătorești și consideri că locurile prin care ai trecut merită văzute și de altii? Alătura-te comunității noastre și trimite-ne impresiile tale despre lume!

Comments

LASA UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here

*